Timpul nu ar putea fi mai semnificativ. Pe 20 ianuarie 2025, în timp ce lumea își îndrepta atenția către învestirea lui Donald Trump, DeepSeek din China a lansat modelul său de limbaj de înaltă performanță, R1, care se crede că rivalizează sau poate depăși ChatGPT-4 de la OpenAI, toate pentru o fracțiune din cost (estimările variază între 6 milioane și 1 miliard de dolari). Aproape imediat, piața de acțiuni din SUA a reacționat, Nasdaq-ul scăzând cu 3, 1%, iar S&P 500 cu 1, 5%. Introducerea DeepSeek evidențiază rivalitatea tot mai intensă dintre SUA și China în domeniul inteligenței artificiale, un conflict care a escaladat din 2017 prin tarife, controale la export și restricții pe piață. Criticii politicilor de export de cipuri din SUA susțin că aceste restricții alimentează involuntar inovațiile interne din China, așa cum demonstrează capacitățile DeepSeek. Capacitatea Chinei de a compensa accesul limitat la cipuri de înaltă calitate ridică îngrijorări cu privire la eficacitatea politicilor din SUA. Pentru Asia, cursa în domeniul AI prezintă atât oportunități, cât și provocări. Modelul deschis și cu costuri reduse al Chinei ar putea stimula inovația în economiile emergente, provocând firmele consacrate precum OpenAI. Între timp, administrația Trump a anunțat proiectul Stargate de 500 de miliarde de dolari pentru a consolida infrastructura AI din SUA, în timp ce China este așteptată să investească peste 10 trilioane de yuani (1, 4 trilioane de dolari) în tehnologie până în 2030. Cu o gestionare eficientă, aceste investiții ar putea crea locuri de muncă și îmbunătăți parteneriatele globale de cercetare în domeniul AI. Cu toate acestea, rivalitatea tehnologică dintre SUA și China ar putea adânci diviziunile globale, complicând relațiile pentru națiunile asiatice, inclusiv Australia, deoarece acestea trebuie să echilibreze parteneriatele cu China și SUA.

Un exemplu este dependența tot mai mare a Coreei de Sud de China pentru materiale esențiale în producția de cipuri, ceea ce ar putea influența poziția sa în conflictul tehnologic. Pentru a reduce dependența de China, SUA au intensificat scrutinul asupra implicării Chinei în industrii cheie, inclusiv în sectorul mineralelor din Australia. Australia se confruntă cu provocarea de a-și echilibra poziția de exportator major de minerale către China, menținând în același timp legăturile de securitate cu SUA. În plus, implicațiile climatice ale creșterii infrastructurii AI sunt presante, cu cererea crescută pentru centre de date care pune presiune asupra rețelelor electrice și crește emisiile. Institutul pentru Progres avertizează că SUA va trebui să dezvolte rapid capacități energetice semnificative, deoarece centrele de date ar putea consuma 10% din electricitatea sa până în 2030, comparativ cu 4% în 2023. China se confruntă de asemenea cu o creștere dramatică a consumului de energie legată de infrastructura sa digitală. Cu toate acestea, o abordare atentă a expansiunii AI ar putea facilita o tranziție energetică, așa cum este exemplificat de focusul DeepSeek pe eficiența algoritmică mai degrabă decât pe puterea de calcul pură. Această perspectivă sugerează un potențial pentru echilibrarea avansului tehnologic cu sustenabilitatea mediului, încurajând investițiile în energie regenerabilă, în special în Asia. Economiile asiatice trebuie să navigheze prin decizii complexe cu privire la dezvoltarea AI, echilibrând relațiile geostrategice și cerințele energetice. Dacă sunt ghidate de forțele pieței, soluții cost-eficiente ar putea apărea, subminând potențial parteneriatele cu SUA. Pe de altă parte, dacă geopolitica va domina, ar putea apărea un sistem complicat de reglementări. O abordare ideală ar putea consta în consolidarea colaborărilor regionale, cum ar fi ASEAN, în timp ce se adaptează la aceste provocări în evoluție.