În ultimii ani, centrele urbane din întreaga lume au adoptat tot mai mult sisteme de supraveghere video alimentate de inteligență artificială (IA) pentru a îmbunătăți siguranța publică. Aceste tehnologii avansate sunt utilizate în spațiile publice pentru a monitoriza activitățile în timp real, cu scopul de a identifica potențiale amenințări înainte ca acestea să escaladeze în incidente dăunătoare. Supravegherea bazată pe IA reprezintă un progres semnificativ față de metodele tradiționale, oferind capabilități precum detectarea comportamentelor neobișnuite, recunoașterea facială și analiza predicțională a activităților criminale. Un avantaj major al acestor sisteme constă în capacitatea lor de a analiza rapid și eficient volume mari de filmări. Spre deosebire de operatorii umani, care pot suferi oboseală și sunt limitați în procesarea mai multor fluxuri video simultan, algoritmii de IA scanează și evaluează continuu conținutul fără întrerupere. Folosind recunoașterea avansată a modelelor, aceștia detectează anomalii comportamentale care pot indica intenții infracționale – precum vânarea în zone restricționate, adunări spontane sau acțiuni atipice pentru un anumit loc. Identificarea timpurie permite autorităților să răspundă rapid, prevenind eventuale crime sau escaladarea acestora. Recunoașterea facială este o altă caracteristică esențială a multor soluții de supraveghere bazate pe IA. Această tehnologie compară fețele capturate de camere cu baze de date de infractori cunoscuți sau de persoane de interes, facilitând identificarea și arestarea mai rapidă. În unele orașe, integrarea cu bazele de date ale autorităților de ordine facilitează emiterea alertelor și deplasarea imediată a personalului, îmbunătățind semnificativ eficiența poliției în zonele care au adoptat această tehnologie. Analiza predictivă extinde capacitățile supravegherii bazate pe IA, prin analizarea datelor istorice și a tendințelor comportamentale pentru a anticipa activități criminale potențiale. Autoritățile pot astfel aloca resursele în mod strategic pentru locații sau perioade cu risc ridicat, adoptând o abordare proactivă menită să reducă criminalitatea și să sporească siguranța comunităților prin prevenție, nu doar prin reacție. Cu toate acestea, utilizarea pe scară largă a supravegherii bazate pe IA a generat dezbateri privind intimitatea și libertățile civile.

Criticii avertizează că monitorizarea neîngrădită încalcă dreptul la viață privată în spațiile publice și ridică îngrijorări legate de abuzul de putere al guvernelor, utilizarea necorespunzătoare a datelor și pierderea anonimatului. În special tehnologia de recunoaștere facială a arătat prejudecăți – adesea identificând greșit persoane de culoare sau aparținând grupurilor marginalizate – conducând la simptome false care pot duce la suspiciuni eronate sau detenție injustă și diminuarea încrederii publice. Stocarea și gestionarea datelor reprezintă alte provocări; protejarea informațiilor sensibile împotriva accesului neautorizat sau a breșelor trebuie să fie o prioritate. Asigurarea conformității supravegherii cu standardele legale și ale drepturilor omului este esențială pentru a echilibra securitatea sporită cu libertățile individuale. Ca răspuns, unele orașe au inițiat consultări publice și implicarea experților pentru dezvoltarea unor cadre legislative pentru utilizarea IA în siguranța publică. Măsuri precum restricționarea supravegherii în zone cu risc ridicat, impunerea unor limite stricte pentru păstrarea datelor și stabilirea unor organisme independente de supraveghere pentru monitorizarea conformității și gestionarea reclamațiilor sunt esențiale. De asemenea, transparența privind capacitățile și limitările tehnologiei este crucială pentru a crește încrederea publicului. În concluzie, supravegherea video alimentată de IA oferă instrumente transformative pentru securitatea urbană, permițând monitorizarea în timp real și prevenirea criminalității într-un mod fără precedent. Deși promisiunea unor îmbunătățiri semnificative în eficiența poliției și siguranța publică, această tehnologie ridică și provocări etice și legale complexe. Echilibrul corect necesită un dialog continuu între factorii de decizie, autoritățile, furnizorii de tehnologie, societatea civilă și publicul. Reglementarea și supravegherea atentă sunt necesare pentru a valorifica beneficiile supravegherii bazate pe IA fără a compromite drepturile și libertățile fundamentale.