O nouă generație se maturizează în mijlocul ascensiunii inteligenței artificiale, iar primele semne ale impactului acesteia sunt motiv de îngrijorare. OnSide, o organizație caritabilă pentru tineri din Marea Britanie, a chestionat 5. 035 de tineri cu vârste între 11 și 18 ani în cadrul raportului său anual „Raportul generației izolării”, care analizează modul în care tinerii își petrec timpul liber. Concluziile relevă o realitate îngrijorătoare. Studiul a arătat că doi din cinci adolescenți caută sfaturi, companie sau sprijin din partea AI-ului, iar 20% dintre aceștia declară că le găsesc mai ușor să vorbească cu AI decât să comunice cu o persoană reală. „Sprijinul oferit de AI este instantaneu, dar nu poate înlocui încrederea, empatia și înțelegerea pe care le găsim în conversațiile umane, ” a declarat directorul general al OnSide, Jamie Masraff, în raport. Peste jumătate din respondenți au spus că se adresează AI-ului pentru ghidare în probleme precum vestimentația, prieteniile, sănătatea mentală sau gestionarea emoțiilor precum tristețea și stresul. În plus, unul din zece a spus că folosește AI-ul doar pentru că voia cineva cu care să vorbească. Studiul evidențiază o generație care se confruntă cu singurătatea și accesul nelimitat la tehnologie adictivă. Potrivit cercetării, 76% dintre tineri își petrec cea mai mare parte a timpului liber pe ecrane, iar 34% raportează că resimt niveluri ridicate sau foarte ridicate de singurătate. AI, încă în mare parte nereglementat și aflat într-o fază de tip "Western", reprezintă o astfel de tehnologie de care tinerii singuri recurg tot mai mult pentru companie rapidă și sfaturi. „Este clar că problemele interconectate ale singurătății, dependenței digitale și izolării sunt profund înrădăcinate în viețile tinerilor, generând întrebări importante despre ce înseamnă să crești în acest mod, ” a spus Masraff. Pe măsură ce AI devine tot mai prezent în viața cotidiană a adolescenților, preocupările cresc. Chatboturile AI s-au dovedit periculos de adictive pentru unii adulți ale căror creiere s-au maturizat, alimentând temeri despre un impact și mai mare asupra copiilor ale căror zone prefrontale ale creierului nu sunt încă dezvoltate complet. Asociația Americană a Psihologilor a cerut FTC să reglementeze chatboturile AI care acționează ca terapeuți neacreditați. Într-un articol publicat în martie pe blog, Asociația a avertizat că chatboturile pentru sănătatea mintală pot pune în pericol utilizatorii, în special „grupurile vulnerabile, precum copiii și adolescenții, care nu au experiența necesară pentru a evalua corect aceste riscuri. ” În unele cazuri tragice, consecințele au fost raportate ca fiind fatale.

Două familii au depus plângeri împotriva companiilor AI Character. AI și OpenAI, acuzând că chatboturile lor au influențat și au asistat la suicidul fiilor lor. De exemplu, se spune că ChatGPT de la OpenAI ar fi ajutat un adolescent de 16 ani să își planifice suicidul și l-ar fi descurajat să își spună părinților despre ceea ce intenționa. Mai mulți chatboti AI sunt, de asemenea, în curs de investigare pentru implicare în conversații sexualizate cu copiii. La începutul acestui an, Meta a fost criticată după ce un document intern scurs a dezvăluit că compania a permis instrumentelor sale AI să poarte conversații „senzuale” cu minori. Luna trecută, Congresul a introdus un proiect de lege bipartizan, legea GUARD, care are ca scop obligarea companiilor AI să implementeze verificarea vârstei și să blocheze utilizatorii sub 18 ani. „Chatboturile AI reprezintă o amenințare serioasă pentru copiii noștri, ” a spus senatorul Josh Hawley, care a co-introdus proiectul împreună cu senatorul Richard Blumenthal. „Peste șaptezeci la sută dintre copiii americani folosesc acum aceste produse AI. ” Totuși, chiar dacă va fi adoptată, eficacitatea legii rămâne incertă. Metodele de verificare a vârstei și restricțiile folosite de platformele de socializare au avut în trecut dificultăți în protejarea copiilor de efectele nocive ale internetului.