Adrian Ward, un șofer experimentat din Austin, Texas, s-a confruntat cu o dezorientare bruscă în noiembrie trecut, când Apple Maps a avut o defecțiune, punând în evidență dependența sa de tehnologie pentru navigare. Acest incident a scos la iveală o preocupare larg răspândită că Internetul are un impact negativ asupra memoriei umane. Sondajele au identificat un fenomen denumit „amnezie digitală”, în care indivizii uită informații deoarece știu că sunt stocate digital. Oxford University Press a evidențiat chiar și termenul „putrefacția creierului”, descriind declinul acuității mentale din consumul de conținut trivial online. Experți precum Daniel Schacter de la Harvard atrag atenția asupra predicțiilor alarmiste legate de pierderea memoriei din cauza tehnologiei. Deși unele studii indică faptul că instrumentele digitale pot afecta performanța anumitor tipuri de memorie—cum ar fi utilizatorii de GPS care se confruntă cu dificultăți în a-și aminti rutele—nu există dovezi solide ale unui declin semnificativ în capacitățile de memorie. Afirmațiile că „Google ne face prost” sunt considerate exagerate de cercetători precum Elizabeth Marsh. Odată cu creșterea instrumentelor de inteligență artificială (IA), precum ChatGPT, au apărut întrebări noi despre impactul acestora asupra memoriei. Cercetătorii avertizează că chatbot-urile ar putea încuraja lenevia cognitivă și ar putea contribui la crearea unor amintiri false, așa cum se vede cu „deadbots”—recreații digitale ale persoanelor decedate care pot exprima gânduri pe care nu le-au împărtășit niciodată. Conceptul de a folosi Internetul ca o bancă de memorie externă a câștigat popularitate în urma unui studiu din 2011 realizat de Betsy Sparrow, care sugerează că oamenii se gândesc din ce în ce mai mult la Internet atunci când caută răspunsuri și că știind că informația va fi salvată duce la o reținere mai slabă.

Cu toate acestea, studiile de replicare au pus la îndoială fiabilitatea acestor constatări, solicitând standarde mai stricte de cercetare. Ward rămâne un susținător al descoperirilor lui Sparrow, legând conceptul de memorie transactivă—împărtășirea cunoștințelor cu alții—de interacțiunile noastre din ce în ce mai digitale. Această descărcare cognitivă permite indivizilor să transfere cerințele memoriei asupra dispozitivelor, eliberând capacitate mentală pentru alte sarcini. Cercetările arată că dependența de GPS poate afecta memoria spațială, oglindind constatări anterioare că fotografierea poate diminua reținerea memoriei subiecților respectivi. În cele din urmă, descărcarea cognitivă poate fi benefică, permițând o mai bună concentrare pe alte sarcini. Cu toate acestea, studiile arată că oamenii confundă adesea informațiile de pe Internet cu cunoștințele lor personale, ceea ce poate conduce la o supraconfidență în memoria lor. Experimentele lui Marsh sugerează că modul în care informația este prezentată online ar putea încuraja familiaritatea și percepțiile greșite despre cunoștințele personale. Peisajul în evoluție al IA și al motoarelor de căutare continuă să pună provocări în ceea ce privește modul în care percepem și utilizăm memoria noastră în mijlocul suprasarcinii de informații.