Douăzeci20 În industrii de la tehnologie la aeriene, companii globale mari au redus personalul în contextul impacturilor vizibile ale inteligenței artificiale (IA), generând anxietate în rândul angajaților. Totuși, criticii susțin că IA este adesea folosită ca o scuză convenabilă pentru reducerile de personal. Recent, Accenture a dezvăluit un plan de restructurare care impune angajaților să-și re-dezvolte rapid competențe în domeniul IA sau să părăsească compania. La scurt timp, Lufthansa a anunțat planuri de a reducing 4. 000 de locuri de muncă până în 2030, folosind IA pentru eficientizare. În septembrie, Salesforce a eliminat 4. 000 de poziții din departamentul de suport clienți, citând capacitatea IA de a gestiona jumătate din volumul de muncă. Compania fintech Klarna și-a redus forța de muncă cu 40%, integrând agresiv uneltele IA. Între timp, Duolingo plănuiește să elimine treptat contractorii, înlocuindu-i cu soluții bazate pe IA. În ciuda acestor titluri sumbru, Fabian Stephany, lector universitar adjunct în domeniul IA și muncii la Oxford Internet Institute, avertizează că motivele din spatele concedierilor pot fi mai complexe. Deși cândva IA avea o stigmatizare, acum companiile par să “busculese” IA pentru a justifica decizii dificile, precum reducerea personalului. Stephany exprimă scepticism că actualele concedieri provin pur și simplu din dorința de eficientizare, sugerând că firmele folosesc IA drept o scuză convenabilă, mascând alți factori. Prin prezentarea ca inovatori în domeniul IA, companiile își mențin o imagine competitivă, în timp ce ascund posibile probleme subiacente, precum supraangajarea din perioada pandemiei COVID-19. Atât Duolingo, cât și Klarna și-au extins semnificativ forța de muncă în acea perioadă, ceea ce ar putea explica reducțiile actuale. Stephany numește aceste concedieri recente ca fiind o “corecție de piață”, considerate o ajustare a unor decizii greșite din trecut, acum atribuite IA. Această tendință a generat dezbateri online. Jean-Christophe Bouglé, co-fondator al Authentic. ly, a subliniat într-o postare populară pe LinkedIn că adoperarea IA în marile corporații este mai lentă decât se afirmă, fiind unele proiecte retrase din cauza costurilor sau a preocupărilor legate de securitate. El percepe explicațiile privind concedierile legate de IA ca fiind simple scuze în contextul încetinirii economice generale, care contrastează cu performanțele solide ale pieței bursiere. Expertul în cariere Jasmine Escalera observă că această opacitate sporește temerile angajaților legate de înlocuirea locurilor de muncă de către IA, subliniind că lipsa de transparență a companiilor agravează anxietatea.

Ea solicită corporațiilor mari să acționeze responsabil și să evite crearea unor precedente pentru comportament înșelător. Salesforce a clarificat pentru CNBC că agentul său AI, Agentforce, a redus cazurile de suport clienți, eliminând necesitatea completării anumitor roluri, și a reintegrat cu succes sute de angajați în alte departamente. CEO-ul Klarna, Sebastian Siemiatkowski, a explicat pe X că reducerile de personal, de la 5. 500 la 3. 000 în doi ani, sunt parțial datorate IA, dar și reflectă restructurarea echipelor de analiză și succes clienți, iar multe plecări au fost cauzate de plecări naturale. Lufthansa și Accenture au refuzat să comenteze specificul restructurării legate de IA. Duolingo nu a răspuns la solicitări. Dovezile sugerează că încă nu s-au materializat concedieri masive cauzate de IA. Un raport recent al unui centru de politici al Universității Yale a analizat datele pieței muncii din SUA, din noiembrie 2022 până în iulie 2025, folosind un “indice de disimilitudine” pentru a compara schimbările ocupaționale de la apariția IA cu cele provocate de tehnologii anterioare, precum calculatoarele și internetul. Studiul a constatat că nu există pierderi de locuri de muncă pe scară largă atribuite automatizării prin IA. De asemenea, cercetările economiștilor de la Rezerva Federală din New York, din septembrie, au arătat o creștere a utilizării IA în companiile de servicii și manufacturing în regiunea New York–Northern New Jersey — de la 25% la 40% în servicii și de la 16% la 26% în manufacturing — dar cu concedieri minime legate de IA. Doar 1% din firmele din domeniul serviciilor a menționat IA ca motiv pentru concedieri în ultimele șase luni, față de 10% la începutul anului 2024. În același timp, 12% au redus numărul de angajați din cauza IA, în timp ce 35% au utilizat IA pentru a-și recalifica personalul, iar 11% au crescut angajările. Cercetarea lui Stephany se aliniază cu aceste rezultate, arătând că nu există dovezi ale unui șomaj tehnologic de amploare cauzat de IA. El diferențiază “șomajul structural”, în care disponibilitatea locurilor de muncă nu satisface cererea, de pierderile legate strict de IA, subliniind că o înlocuire masivă este improbabilă. De asemenea, plasează fricile legate de IA în contextul istoric, amintind că preocupările privind tehnologia care înlocuiește muncitori datează de secole, inclusiv din Roma antică, când unele mașini au fost temporar interzise. Istoric, progresul tehnologic a impulsionat productivitatea și a creat noi tipuri de joburi — precum influenceri pe social media sau dezvoltatori de aplicații — care acum nu existau în urmă cu două decenii. În concluzie, deși adoptarea IA influențează schimbările din forța de muncă, concedierile actuale sunt adesea determinate de factori mai largi, precum supraangajarea anterioară și condițiile economice, mai degrabă decât de IA ca atare. Ideea că IA este cauza principală poate fi o justificare comodă, mai degrabă decât o consecință directă a automatizării. Citiți mai jos despre companiile care compensează concedierile legate de IA: