Un număr tot mai mare de experți avertizează că fraudarea alimentelor drainajă în mod silencios până la 50 de miliarde de dolari anual din industria globală de alimente, punând în pericol și sănătatea consumatorilor. Persoanele din industrie sugerează că tehnologia blockchain ar putea fi o soluție pentru prevenirea produselor contrafăcute și adulterate. Totuși, implementarea unor astfel de sisteme în cadrul lanțurilor complexe de aprovizionare necesită investiții semnificative și o strategie atentă. Impactul fraudei alimentare Frauda alimentară implică înșelarea cumpărătorilor cu privire la conținutul alimentelor achiziționate. Aceasta variază de la amestecarea uleiurilor ieftine în uleiul de măsline până la adăugarea de substanțe periculoase precum melamina în lapte. De exemplu, un scandal cu lapte din 2008 în China a cauzat boli în rândul a peste 300. 000 de sugari. Stocată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, frauda alimentară este actul intenționat de înșelare a consumatorilor privind calitatea sau ingredientele produselor alimentare achiziționate. Deși frauda alimentară reprezintă doar o smallă parte din sectorul alimentar de 12 trilioane de dolari, impactul economic al acesteia rivalizează cu cel al unei țări precum Malta. Încrederea consumatorilor scade, brandurile sunt afectate, iar chiar și fermele și magazinele legitime pot suferi consecințe în cadrul scandalurilor de fraudă. Evenimente recente de fraudă alimentară au fost documentate în Asia și Pacific. (Sursă: FAO) Blockchain sporește transparența Blockchain funcționează ca un registru public în care fiecare etapă a lanțului de aprovizionare este înregistrată și securizată. De exemplu, Walmart a utilizat Hyperledger Fabric pentru a urmări porcul în China și mango-urile în SUA, reducând timpul de urmărire de la zile la secunde. Acest lucru permite identificarea instantanee a produselor contaminate care intră în lanțul de aprovizionare. Odată înregistrate, datele pe blockchain nu pot fi modificate sau șterse, oferind consumatorilor și inspectorilor o evidență imuabilă de la fermă până la farfurie. Experții în tehnologie consideră că o astfel de transparență descurajează infractorii specializați în înșelăciune, care depind de secret. Autoritățile descriu frauda alimentară ca fiind reprezentarea intenționată greșită a produselor alimentare — fie prin adăugarea de ingrediente mai ieftine, fie prin substituirea cu produse inferioare sau falsificarea etichetelor — pentru a înșela consumatorii și a obține câștiguri financiare. (Imagine: Gemini. ) Provocările costurilor și complexității Totuși, implementarea soluțiilor blockchain nu este nici ieftină, nici simplă. Companiile trebuie să suporte costuri pentru software, hardware, instruire și senzori necesari pentru introducerea datelor în blockchain.

Dispozitivele defecte sau manipulative pot compromite integritatea datelor. Oracolele, care conectează evenimente din lumea reală la blockchain, sunt vulnerabile la hacking. În plus, unele afaceri ezită să partajeze informații detaliate din motive competitive. Reglementările privind blockchain-ul și trasabilitatea alimentelor rămân neclare în multe regiuni. Coordonarea tuturor participanților — de la fermieri și transportatori până la retaileri — necesită timp și resurse financiare considerabile. Estimările sugerează că lansarea unui sistem la scară largă poate costa milioane de dolari pentru marile entități implicate. Promovarea adoptării Organizații precum TE-Food și Provenance, împreună cu grupuri din industrie, realizează proiecte pilot care implică fermieri, distribuitori și retaileri pentru a testa aplicații blockchain. Se desfășoară programe de instruire. Anumiți guverne din UE și Asia discută reglementări mai clare privind trasabilitatea alimentelor. Experții recomandă începerea cu proiecte mici, concentrate pe produse sau regiuni specifice, pentru a demonstra rapid beneficiile. Proiectele pilot de succes ar putea încuraja participarea mai largă. Privind înainte Frauda alimentară rămâne o provocare semnificativă. Deși instrumente precum blockchain-ul oferă un potențial real pentru combatere, acestea atrag și costuri ridicate. Utilizarea eficientă a blockchain-ului necesită abordarea vulnerabilităților în monitorizarea lanțului frigorific, reducerea silo-urilor de date și clarificarea reglementărilor. Investițiile în senzori fiabili, oracole securizate și colaborări solide sunt esențiale. Atunci când aceste elemente sunt aliniate, blockchain-ul ar putea reduce semnificativ frauda alimentară. Până atunci, protejarea consumatorilor și securizarea lanțului alimentar rămâne o sarcină dificilă. Imagine reprezentativă via SafeFood; grafic preluat de pe TradingView.