Jensen Huang, CEO-ul gigantului semiconductoare Nvidia — al cărui valoare a crescut cu 300% în doi ani — personifică mania AI. În ciuda avantului, Huang a încercat să calmeze temerile legate de o bulă AI în timpul unui apel recent privind rezultatele financiare, afirmând că Nvidia vede un lucru foarte diferit. Acest sentiment reiese din punctele de vedere ale altor personalități importante: consilierul pentru AI al Casei Albe și capital-riscistul David Sacks numește creșterea AI un super-ciclu de investiții; investitorul din Silicon Valley, Ben Horowitz, respinge temerile de bule bazate pe fundamentale cerere și ofertă; iar directoarea JPMorgan, Mary Callahan Erdoes, consideră ideea de bulă “nebunească”, subliniind o revoluție operațională majoră în curs. Totuși, Paul Kedrosky, cercetător la MIT și capital-riscist, questionează sustenabilitatea din spatele acestei isterii, observând că, deși tehnologia AI este utilă, progresul rapid s-a plafonat, făcând așteptările de o revoluție continuă în următorii cinci ani inexacte. Fluxul de capital este uluitor. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, afirmă că compania are 20 de miliarde de dolari venituri anual și planifică investiții de 1, 4 trilioane de dolari în centre de date în opt ani, condiționat de extinderea adopției de către clienți. Cu toate acestea, studiile arată că chatbot-urile au un impact limitat asupra profitului firmelor și doar 3% dintre utilizatori plătesc pentru servicii AI. Economistul laureat al Premiului Nobel, Daron Acemoglu, avertizează asupra exagerărilor, chiar dacă pe termen lung ar putea fi obținute câștiguri de productivitate. Între timp, Amazon, Google, Meta și Microsoft vor cheltui aproximativ 400 de miliarde de dolari în acest an pentru infrastructură AI, dedicând până la jumătate din fluxul de numerar pentru construirea centrelor de date. Astfel de cheltuieli echivalează cu peste 250 de dolari din fiecare utilizator de iPhone din lume, ceea ce este clar nerealist. Pentru a-și conserva cash-ul, companii precum Meta și Oracle se bazează pe capital propriu și împrumuturi pentru a finanța extinderile. Analiștii Goldman Sachs raportează o creștere de 300% a datoriilor de către hyperscalers, folosind recent finanțări creative prin vehicule cu scop special (SPV-uri) pentru a menține datoria off-balance sheet. De exemplu, Blue Owl Capital și Meta au finanțat un centru de date de 27 miliarde de dolari în Louisiana printr-un SPV, unde Meta beneficiază de capacitate completă de calcul, dar deține doar 20% și ascunde datoria din evidențe. Dacă bulă AI se va sparge, Meta va fi datoră miliarde, indiferent de utilizare.

Investorul Gil Luria avertizează că, deși acum SPV-urile sunt transparente, dependența excesivă de astfel de structuri amintește de colapsurile din trecut, precum Enron, și ar putea amenința stabilitatea viitoare. Această acumulare masivă de datorie presupune că veniturile viitoare din AI vor acoperi costurile, însă Morgan Stanley estimează că marii jucători tech vor cheltui până în 2028 aproximativ 3 trilioane de dolari pe infrastructură AI, doar jumătate fiind finanțată din fluxul operațional de numerar. Luria avertizează că o capacitate supraestimată, combinată cu stagnarea creșterii pieței, ar putea face datoria inutilizabilă, declanșând o criză financiară nouă, asemănătoare cu cea din perioada dot-com, care a colapsat după supra-investiții în infrastructură de fibră optică. Alte îngrijorări apar din cauza afacerilor circulare de investiții, care ridică artificial cererea pentru AI. Recent, Nvidia a încheiat un acord de 100 de miliarde de dolari cu OpenAI, implicând finanțarea centrelor de date ale OpenAI, care cumpără cipuri Nvidia, ceea ce estompează semnalele reale ale pieței. Kedrosky observă că astfel de aranjamente sunt neobișnuite la această scară și amintesc de hype-ul din era dot-com. Grupuri mici, precum CoreWeave, au intrat și ele în acest ciclu, schimbând capacitate de cipuri și acțiuni cu OpenAI, în timp ce Nvidia, un investitor în CoreWeave, acceptă să cumpere capacitate neutilizată până în 2032. Economistul Acemoglu avertizează că aceste înțelegeri riscă să devină o “casă de cărți” fragilă. Este de remarcat că unii dintre cei mai importanți investitori devin reticenți: Peter Thiel a vândut recent toate acțiunile Nvidia, iar SoftBank a ieșit din poziții de aproape 6 miliarde de dolari. Michael Burry, faimos pentru previziunea prăbușirii pieței imobiliare din 2008, are o poziție short pe Nvidia, evidențiind contabilitatea opacă și modelele circulare de finanțare. El pune sub semnul întrebării cererea reală a utilizatorilor finali, menționând că majoritatea clienților sunt susținuți de finanțări de dealer și că OpenAI se află în centru, dar nu are auditori clar definiți. Chiar și liderii din industrie recunosc excesul de entuziasm. Sam Altman de la OpenAI admite că investitorii sunt prea entuziaști, dar și că AI reprezintă cea mai importantă evoluție dintr-o lungă perioadă. CEO-ul Google, Sundar Pichai, conștientizează “irrationalitatea” existentă pe piața actuală a AI. Pe ansamblu, deși potențialul transformator al AI este larg recunoscut, fluxurile uriașe de capital, datoriile mari, structurile complexe de finanțare și înțelegerile circulare ridică preocupări valabile privind sustenabilitatea și riscul unei corecții financiare iminente.