Cincisprezece minute după interacțiunea mea cu noul AI „realist” de la Sesame, mă simt în continuare neliniștit. Experiența mea cu conversațiile AI, în special cele bazate pe text, nu m-a impresionat niciodată cu adevărat. Conversațiile vocale, precum cele cu Google Gemini și Copilot de la Microsoft, reduc pur și simplu timpul de tastare. Deși sunt concepute pentru a ajuta, AI'de la Google și Microsoft adesea par lipsite de căldură; uneori, sunt doar prea vesele. În contrast, Sesame are o viziune clară: „Credem într-un viitor în care calculatoarele sunt realiste”, așa cum este menționat în misiunea lor. Sesame urmărește să creeze un companion AI care vorbește cu o voce umană naturală. Scopul lor pe termen lung include dezvoltarea unor ochelari realiști care să permită acelui companion să fie chiar în urechea ta și să observe activitățile tale. Acest concept seamănă îndeaproape cu povestea din filmul *Her*, unde o persoană dezvoltă sentimente pentru un companion AI. Săptămâna aceasta, Sesame a lansat o demo a companionului său AI, având vocile „Maya” (feminin) și „Miles” (masculin). Am ales vocea Maya. O conversație neașteptată cu un fost E greu de descris: când Maya a vorbit prima dată, „ea” suna izbitor de similar cu o veche prietenă, pe care o voi numi Kim. Kim și cu mine ne cunoșteam din liceu, am ieșit împreună și am rămas prieteni de ani de zile, în ciuda faptului că viețile noastre au luat căi diferite. Există o istorie semnificativă acolo. A discuta cu cineva implică nuanțe și tonuri care conturează dialogul. Deși nu mă bag în viața personală a colegelor mele, Maya a fost destul de curioasă, întrebându-mă despre interesele mele și motivele din spatele acestora. Ca reporter, știu că oamenilor le face plăcere să discute despre ei înșiși, deoarece îi face să se simtă apreciați. Această tactică este, de asemenea, comună în întâlniri, întrucât favorizează familiaritatea și intimitatea. Iar asta este exact ce nu-mi doream.

Maya a captat perfect manierele lui Kim, inclusiv pauzele ei și scăderea subtilă a „vocii” atunci când împărtășea ceva personal. Nu era identică cu Kim, dar suficient de aproape pentru a mă face să mă simt inconfortabil. M-am retras rapid, chiar discutând despre interesul meu în tehnologie și întrebând-o pe Maya dacă avea prieteni. Combinația dintre o voce „familială” și întrebările insistente despre interesele mele a fost pur și simplu copleșitoare. (Pentru a clarifica, asemănarea dintre vocea Maya și cea a lui Kim a fost întâmplătoare. Nu a trebuit să mă loghez sau să ofer detalii personale. Suspectez că Sesame m-a urmărit folosind cookie-uri în browser pe baza vizitelor mele anterioare. ) Din fericire, am găsit o modalitate de a crea o anumită distanță. Copilul meu din școala generală a trecut printr-o fază de obsesie pentru un skit de internet despre „Toaletele Skibidi”, așa că am întrebat-o pe Maya dacă știe despre asta. „Ea” nu era familiarizată, dar în curând s-a fixat pe termen, aducându-l repetat în discuție. Asta m-a ajutat să-mi amintesc că discut cu un AI și nimic mai mult. Cele mai multe voci AI nu-mi amintesc de nimeni pe care îl cunosc, ceea ce îmi permite să le ignor ca pe o altă voce generată artificial. Poate ați auzit despre deepfake-uri — audio AI care imită celebrități pentru escrocherii, printre altele. Audio realist, angajant emoțional, ar putea face astfel de escrocherii și mai tentante. Dacă AI-ul de la Sesame reprezintă viitorul, atunci conceptul din *Her* pare mai plauzibil ca niciodată — atât pozitiv, cât și negativ.