În sfârșitul anului 2024, cota de piață a Google Search a scăzut sub 90% — ajungând la 89, 34% — pentru prima dată în aproape un deceniu, semnalând o schimbare notabilă în comportamentul și preferințele utilizatorilor. Deși Google și-a recâștigat temporar peste 90% cotă de piață la începutul anului 2025, trendul general indica o scădere susținută. Această schimbare a alimentat discuții ample în cercurile tehnologice și de afaceri despre viitorul căutării, mai ales în contextul apariției rapide a alternativelor bazate pe inteligență artificială. Declinul dominanței Google se datorează în mare parte popularității crescânde a instrumentelor alimentate de AI, care oferă răspunsuri directe, conversaționale. Spre deosebire de motoarele de căutare tradiționale, care afișează liste de link-uri influențate de SEO și publicitate, interfețele AI oferă informații concise și relevante într-un mod mai accesibil. Antreprenorul Mario Nawfal a subliniat această conveniență, observând că platforme AI precum Grok livrează răspunsuri fără ca utilizatorii să fie nevoiți să răsfoiască mai multe pagini web. Personalități de marcă precum Elon Musk au prezis că AI va face în cele din urmă obsolete motoarele de căutare convenționale. Tehnologia de căutare bazată pe AI prezintă mai multe avantaje. Prin evitarea clasamentelor manipulate de SEO și a publicității, instrumentele AI simplifică și optimizează accesul la informații, potențial transformând modul în care oamenii interacționează cu web-ul, economisind timp și efort. În plus, sistemele AI pot sinteza cunoștințe din surse diverse în moduri în care motoarele de căutare tradiționale nu pot. Totuși, adoptarea căutării AI aduce și provocări. O preocupare majoră sunt „halucinațiile”, în care AI generează răspunsuri care par plauzibile, dar sunt factualmente incorecte sau înșelătoare, necesitând ca utilizatorii să evalueze critic și să verifice conținutul generat de AI.

Fiabilitatea acestor conținuturi depinde în mare măsură de actualizarea constantă a datelor de antrenament și a algoritmilor. Modelele de monetizare pentru căutarea AI rămân o problemă critică. Motoarele de căutare tradiționale precum Google depind în mare măsură de publicitate integrată în rezultatele de căutare. Platformele AI trebuie să găsească modalități de a-și susține veniturile fără a afecta experiența utilizatorilor sau a-i copleși cu reclame. S-au propus modele de abonament, dar acestea pot restricționa accesul pentru anumite categorii de utilizatori. De asemenea, există temeri că sistemele AI ar putea fi exploatate în mod similar tacticilor SEO, complicând eforturile de menținere a integrității conținutului. Aspectele legale și etice complică și mai mult dezvoltarea căutării bazate pe AI. Drepturile de proprietate intelectuală sunt un subiect central, deoarece sistemele AI se bazează pe o cantitate extinsă de materiale protejate prin drepturi de autor pentru instruire și generare de răspunsuri, generând dezbateri despre echitate și legalitate, precum și implicațiile pentru creatorii de conținut. Transparența, confidențialitatea datelor și bias-ul algoritmic sunt preocupări suplimentare care trebuie abordate pentru a menține încrederea și a asigura că aceste instrumente sunt echitabile și responsabile. În sinteza, declinul recent al cotei de piață a Google subliniază impactul tot mai mare al AI în procesul de recuperare a informațiilor, evidențiind în același timp complexitatea acestei evoluții. AI promite o experiență de căutare mai simplă și mai intuitivă, dar introduce și provocări legate de acuratețe, încredere, monetizare și guvernanță etică. Pentru a avansa, colaborarea între dezvoltatori, reglementatori, creatorii de conținut și utilizatori va fi esențială pentru a naviga prin aceste probleme. Asigurarea faptului că căutarea bazată pe AI rămâne fiabilă, echitabilă și sustenabilă este crucială pentru o integrare de succes în viața digitală de zi cu zi. Viitorul căutării se resetează fără îndoială, dar drumul depinde de modul în care vor fi gestionate aceste provocări complexe în anii ce vor urma.