Pe 12 mai 2025, delegați din întreaga lume s-au adunat la sediul Națiunilor Unite din New York pentru a discuta o problemă critică și urgentă în războiul contemporan: reglementarea sistemelor autonome de arme conducute de inteligență artificială. Aceste arme sofisticate, capabile să identifice și să atace ținte fără intervenția umană, au fost tot mai des utilizate în zone de conflict precum Ucraina și Gaza, generând dezbateri profunde pe plan etic, legal și de securitate la nivel global. În ciuda progresului rapid și a utilizării acestor arme echipate cu AI, comunitatea internațională nu dispune de acorduri obligatorii, cu caracter de legătură, pentru a reglementa desfășurarea și operarea lor. Din 2014, discuțiile în cadrul Convenției privind armele convenționale (CCW)—un tratat multilateral care supraveghează restricționarea sau interzicerea anumitor arme convenționale—au reprezentat principalul cadru pentru eforturile de a interzice sau de a reglementa sistemele de arme complet autonome. Cu toate acestea, încercările de a stabili standarde legale obligatorii prin CCW au avansat lent, fiind blocate de interese naționale confliciente și de preocupări privind suveranitatea. Secretarul general al ONU, António Guterres, a subliniat gravitatea acestei probleme prin stabilirea unui termen ferm pentru 2026 pentru crearea unor reglementări clare și eficiente. Apelul său vizează stoparea răspândirii și utilizării necontrolate a armelor autonome, avertizând că proliferarea lor ar putea reduce semnificativ pragul conflictelor armate și ar crește riscul escaladării neintenționate. Obținerea unui consens între principalele puteri ale lumii rămâne un obstacol major. Țări influente precum Statele Unite, Rusia, China și India și-au exprimat reticența în privința susținerii unui tratat internațional cu caracter obligatoriu, care să limiteze capacitățile militare ale acestora.

În schimb, ele preferă elaborarea de ghiduri naționale și măsuri voluntare, subliniind importanța suveranității statelor și beneficiile strategice ale tehnologiilor autonome. Această poziție a atras critici din partea apărătorilor drepturilor omului, experților în controlul armamentelor și organizațiilor societății civile, care avertizează că, fără cadre legale internaționale solide, lumea riscă să se scufunde într-o cursă a înarmării cu AI necontrolată. Potrivit rapoartelor, peste 200 de sisteme de arme autonome diferite sunt în prezent active la nivel global, cu utilizări documentate în conflicte recente implicând Rusia, Ucraina și Israel. Aceste grupuri susțin că, în absența unei supravegheri riguroase, astfel de arme pot încălca drepturile fundamentale ale omului și dreptul internațional umanitar, luând decizii letale fără control uman semnificativ. Sessiu nea Adunării Generale a ONU din 12 mai a reprezentat un moment istoric, fiind pentru prima dată când această adunare a avut o întâlnire oficială exclusiv pentru a aborda provocările complexe generate de armele autonome alimentate de inteligența artificială. Participanții și-au exprimat speranța că această discuție la nivel înalt va stimula voința politică și va deschide drumul spre cadre legale obligatorii înaintea negocierilor următoare ale CCW, programate pentru septembrie. În anticiparea acestor discuții, comunitatea globală se confruntă cu provocarea dificilă de a echilibra inovația tehnologică în domeniul apărării cu necesitatea critică de a proteja umanitatea de posibilele consecințe neintenționate ale deciziilor luate de mașini în situații de viață și de moarte. În timp ce avansurile tehnologice progresează rapid, trebuie să se dezvolte în paralel cadre etice, legale și operaționale pentru a preveni instabilitatea și pentru a susține pacea și securitatea internațională. Pe măsură ce țările dezbat viitorul războiului în sălile Națiunilor Unite, lumea urmărește cu atenție, conștientă că rezultatele vor influența natura conflictelor armate pentru generații. Viitorul necesită o transparență sporită, colaborare multilaterală și un angajament comun pentru ca inteligența artificială să funcționeze ca o forță pentru pace, nu ca un declanșator al distrugerii.