Creșterea imaginilor generate de AI pe rețelele sociale, cum ar fi viralul „All Eyes on Rafah”, „All Eyes on Congo” și „All Eyes on Sudan”, ridică întrebări despre eficiența lor în răspândirea conștientizării pentru cauze. Cu toate acestea, răspunsul pare a fi un „nu” categoric. Aceste imagini sunt exemple de slacktivism, care implică acțiuni cu efort minim pe rețelele sociale ce dau iluzia de a crea schimbare. Mișcarea Black Out Tuesday în timpul protestelor BLM este un exemplu de slacktivism, unde oamenii au postat pătrate negre pentru a arăta solidaritate, dar nu au întreprins acțiuni ulterioare.

În mod similar, postarea imaginilor AI în locul fotografiilor reale este lipsită de respect față de activiștii și jurnaliștii care dedică timp și efort pentru a crește gradul de conștientizare. Imaginea AI de contracare a guvernului israelian, „Unde ți-au fost ochii pe 7 octombrie?”, demonstrează în continuare inautenticitatea și utilizarea greșită a AI. Această utilizare greșită poate duce și la răspândirea dezinformării și la diluarea cauzelor. Este necesară acțiunea semnificativă, deoarece imaginile AI nu pot înlocui activitatea reală și înțelegerea complexităților situațiilor.