În timpul trecerii uraganului Melissa prin Caraibe în octombrie 2025, platforme de social media precum X, TikTok și Instagram au înregistrat o creștere a numărului de videoclipuri deepfake generate de inteligență artificială, care prezentau în mod fals pagube serioase cauzate de furtună în Jamaica. Aceste clipuri fabricate, create folosind unelte avansate de AI precum "Sora" de la OpenAI, arătau scene înșelătoare, precum rechini înotând în piscine de hotel și distrugerea aeroportului din Kingston. Apariția lor realistă a provocat confuzie și alarmă generalizată printre utilizatori, complicând o situație deja tensionată din cauza uraganului. Mulți nu au putut distinge între imaginile autentice ale dezastrului și videoclipurile manipulate, ceea ce a dus la răspândirea rapidă a dezinformării în comunitățile online. Această situație a evidențiat dificultățile crescânde cu care se confruntă autoritățile și publicul în verificarea informațiilor critice în timpul situațiilor de urgență, când datele exacte sunt esențiale. Ministrul Educației din Jamaica, Dana Morris Dixon, a abordat problema public, îndemnând cetățenii să se bazeze pe surse verificate și canale oficiale, mai degrabă decât pe conținut nesupus verificării de pe rețelele sociale. Declarațiile sale au avut ca scop să reerite publicul, accentuând totodată vigilența împotriva dezinformării care ar putea crește panică sau determina acțiuni dăunătoare.

Experții în media digitală și comunicații de urgență au subliniat că materialele generate de AI, precum aceste deepfakes, reprezintă preocupări majore în timpul dezastrelor naturale și crizelor. Deși AI oferă posibilități creative, utilizarea sa greșită pentru a fabrica conținut convingător, dar fals, este problematică, fiind motivată de factori precum câștigul financiar, angajamentul pe social media sau experimentarea capabilităților AI. În răspuns, specialiștii recomandă tehnici pentru identificarea videoclipurilor false, inclusiv verificarea dacă există filigrane sau semne de manipulare, observarea inconsistențelor vizuale precum mișcări sau iluminare nenaturale, detectarea anomaliilor audio, cum ar fi sunete nepotrivite, și evaluarea credibilității sursei care difuzează conținutul. De asemenea, experții subliniază importanța verificării informațiilor prin instituții de încredere, precum organisme guvernamentale, inclusiv Guvernul jamaican, și organizații autoritare, precum Centrul Național de Uragane, care furnizează actualizări precise și în timp util despre fenomenele meteorologice. Incidentul cauzat de uraganul Melissa exemplifică modul în care tehnologia avansată AI complică verificarea informațiilor în timpul urgențelor. El evidențiază nevoia urgentă de educație publică privind alfabetizarea digitală și consumul responsabil de informații, precum și dezvoltarea unor unelte și politici îmbunătățite pentru detectarea rapidă a dezinformării și contracararea acesteia. Construirea rezilienței împotriva răspândirii conținutului fals devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce materialele generate de AI devin mai sofisticate și mai răspândite. În concluzie, videoclipurile false generate de AI difuzate în timpul uraganului Melissa dezvăluie dualitatea acestei tehnologii: un instrument cu un potențial creativ și educațional puternic, dar care necesită, totodată, o conștientizare sporită și gândire critică din partea utilizatorilor de social media, mai ales în timpul crizelor. Abordarea provocărilor legate de deepfake-uri necesită eforturi colaborative între autorități guvernamentale, dezvoltatori de tehnologie, organizații media și public pentru a asigura o diseminare a informațiilor veridice și utile în momente de nevoie.