La începutul acestui an, Channel News Asia a raportat un videoclip deepfake cu Prim-ministrul Singapore-ului, Lawrence Wong, care susținea o schemă de investiții frauduloasă, distribuit rapid pe WhatsApp și Telegram, înșelând mii de oameni înainte ca fact-checkerii să îl demonteze. Acest eveniment nu doar că a erodat încrederea în conținutul digital, ci a și alertat brandurile asiatice că, dacă liderii guvernamentali pot fi impersonați, și CEO-ii sunt la fel de vulnerabili. Barometrul de Încredere Edelman 2024 a arătat că 68% dintre asiatici își fac griji legat de răspândirea de dezinformare prin AI. Chiar dacă videoclipul a fost eliminat, peste jumătate din publicul său a crezut în continuare că este autentic, evidențiind starea fragilă a credibilității în contextul rapidelor avansări ale AI. Problema mai profundă apare atunci când companiile își compromisează reputația răspunzând cu mai mult AI — chatboti, instrumente de analiză a sentimentului și dashboard-uri de automatizare. În Asia, unde răspunsurile lipsite de sensibilitate culturală pot provoca reacții negative, bazarea exclusivă pe algoritmi nu este doar naivă, ci și neglijentă. Brandurile care vor avea succes vor înțelege când să lase judecata umană să ghideze AI-ul. Când AI-ul greșește: Lecții de pe front Specialiștii în marketing din sud-estul Asiei descoperă că modelele de limbaj antrenate preponderent pe date occidentale au dificultăți în a înțelege nuanțele locale. Marketing-Interactive evidențiază că comunicatorii locali “știu mai bine” pentru că umorul, tonul și argoul nu se traduc întotdeauna corect prin sisteme de sentiment axate pe engleză. Brandurile care folosesc unelte AI generice riscă să interpreteze greșit ironiile sau exagerările locale ca negativism, o provocare recunoscută pe întregul mapamond ASEAN. Concluzia esențială este că, deși AI-ul poate detecta volumul, interpretarea sensului trebuie făcută de oameni. În Coreea de Sud, frustrarea cauzată de greșelile AI a devenit deja vizibilă. JoongAng Daily a raportat că utilizatorii s-au simțit “furioși și frustrați” de răspunsurile chatboturilor, care erau lipsite de ton și ignorau elemente culturale cheie cum ar fi politețea și criticile indirecte, fundamentale în comunicarea sud-coreeană.

Această nepotrivire a dus la întârzieri, neînțelegeri și neîncredere în AI-ul de brand — demostrând că fluenta culturală, nu doar puterea tehnologică, definește succesul automatizării. Similar, Malaezia reflectă entuziasmul regiunii pentru adoptarea digitală, dar încrederea rămâne fragilă. Un studiu arată că, deși consumatorii din APAC adoptă tot mai mult AI-ul, mulți rămân anxiosi legat de confidențialitatea datelor și de lipsa transparenței în deciziile algoritmice. Malaezienii vor ca AI-ul să fie convenabil, dar să fie și responsabil și transparent. Aceste exemple servesc drept ghid practic, ilustrând că reziliența în economia reputației din Asia depinde mai mult de o aplicare judicioasă a elementului uman decât de automatizare pură. Ghidul Umane-AI: Cum să faci lucrurile corect în Asia - Verifică IQ-ul Cultural al AI-ului tău Testează motoarele de sentiment față de umor local, sarcasm și critici indirecte; dacă greșelile depășesc 10%, AI-ul nu este pregătit. - Combină algoritmii cu specialiști locali Folosește AI pentru detectarea sentimentului în timp real, dar lasă agenți locali să interpreteze tonul și nuanțele limbajului — așa cum face Grab, gestionând comunicarea finală prin intermediul localnicilor, înțelegând termeni precum “lah. ” - Antrenează AI-ul pe date regionale Evită modelele generice antrenate în Occident, incorporând seturi de date locale, cum ar fi argoul malaezian, meme-thailandeze sau recenzii vietnameze. Colaborează cu companii de analiză precum Meltwater sau Brand24, care oferă analiză a sentimentului în mai multe limbi. - Pregătește-te pentru Era Deepfake Brandurile din Coreea de Sud și Thailanda folosesc instrumente de verificare precum Truepic pentru autentificarea conținutului. Planurile de criză trebuie să includă protocoale pentru răspunsurile la deepfake-uri și declarații preaprobate. - Măsoară ce contează cu adevărat Monitorizează frecvența cu care echipele umane intervine în deciziile AI; o frecvență mare de intervenții indică prejudecăți sau lipsuri culturale ce necesită reantrenare. AI-ul este un instrument puternic, dar nu înlocuiește judecata umană. În Asia, unde încrederea este o monedă vitală, brandurile de succes vor folosi AI pentru scalare, dar se vor baza pe inteligența umană pentru interpretări relevante. Mașinile procesează date; oamenii interpretează sensul.