Sătul de „gălăgia AI”?Specialiști în învățare de la platforma de abilități AI Multiverse sugerează o soluție: angajații care își restructurează proactiv rolurile în jurul AI—mai degrabă decât să-l folosească doar pentru a accelera sarcinile—arată un angajament, o motivație și o creativitate mai mare la locul de muncă. Studiul realizat de Multiverse în iunie–iulie a sondat 295 de profesioniști cu normă întreagă din Marea Britanie, din sectoarele financiar, guvernamental și tehnologic, toți cu cel puțin șase luni de experiență în AI generativ. S-a constatat că cei care fac „job craft” prin reproiectarea sarcinilor și fluxurilor de lucru pentru a integra AI demonstrează un angajament semnificativ mai mare comparativ cu utilizatorii pasivi. Barry Goulding, un psiholog organizațional la Multiverse, explică faptul că job crafting implică revizuirea și redesenarea componentelor jobului pentru a îmbunătăți modul de execuție a sarcinilor—trecând de la „Aceasta este meseria mea” la „Asta este cum pot face mai bine meseria mea. ” Echipa consideră „gălăgia AI, ” fluxul de rezultate de calitate scăzută și generice, nu ca pe o defecțiune a tehnologiei, ci ca pe un semnal al dezangajamentului angajaților. Goulding menționează că simpla copiere și lipire a rapoartelor generate de AI, fără revizuire, reflectă un nivel scăzut de implicare și o colaborare slabă cu instrumentele AI. În schimb, cei care fac job craft evaluează critic output-ul AI, identifică erorile și asigură rezultate de înaltă calitate. Antrenarea angajaților pentru a gândi critic despre potrivirea AI în rolurile lor poate astfel reduce munca superficială și poate crește calitatea rezultatelor. Cercetarea contrazice credința comună că AI diminuă angajamentul cognitiv. Deși unele studii sugerează că utilizarea AI poate reduce gândirea profundă, datele de la Multiverse arată că utilizarea intenționată a AI-ului chiar crește concentrarea și dedicarea. Goulding subliniază că dacă AI este folosit doar pentru automatizare cu efort redus, implicarea cognitivă și angajamentul angajaților scad.

Însă, atunci când angajații integrează activ și cu scop AI în activitatea lor, absorbția, dedicația și energia—principalii factori de angajament—crescur. De exemplu, un manager de servicii clienți poate folosi AI nu doar pentru a gestiona tichete, ci și pentru a analiza tendințele și a recomanda îmbunătățiri, generând un angajament mai mare față de muncă. Pentru a valorifica aceste beneficii, Goulding susține că adoptarea AI trebuie să depășească simpla implementare a instrumentelor. Distribuirea de licențe AI fără instruire duce la rezultate de calitate scăzută, implicare redusă și beneficii minime în productivitate. În schimb, strategiile AI ar trebui să includă formare, măsurarea rezultatelor și posibilitatea ca angajații să experimenteze. Liderii joacă un rol esențial, stabilind așteptări, modelând comportamentul și oferindu-le angajaților libertatea de a-și redesena rolurile, respectând limitele. Goulding citează cazul companiei Capita, care a făcut din adoptarea AI o strategie; după training, un angajat a creat un asistent „Întreabă-mă orice” care a gestionat peste 70. 000 de întrebări ale companiei. În loc să se măsoare job craft-ul în sine, liderii ar trebui să se concentreze pe rezultatele pe care le determină—cum ar fi creșterea productivității și scorurile de angajament mai ridicate—deoarece urmărirea simplă a comportamentelor nu face decât să rateze scopul. Antrenarea angajaților pentru a folosi AI eficient stimulează curiozitatea, rezolvarea problemelor și colaborarea de înaltă calitate cu tehnologia. Goulding crede că job crafting va deveni în curând o abilitate fundamentală în era AI: „AI va schimba modul în care lucrăm cu toții. Cei care preiau controlul vor avea succes mai rapid și mai mare, cu beneficiile multiplicate la nivel de organizație atunci când astfel de comportamente sunt încorporate prin formare tehnologică. ”