Pe măsură ce Statele Unite navighează prin provocarea complexă a reglementării inteligenței artificiale, apar tensiuni semnificative între eforturile federale de a minimiza supravegherea și valul de inițiative legislative la nivel de state. Acest fenomen reflectă dezbateri mai ample privind echilibrul între inovare, securitate națională, siguranță publică și protecția consumatorilor în peisajul evolutiv al AI-ului. În timpul administrației Trump, guvernul federal a adoptat o abordare deregulatoare, revocând reglementări ample privind AI-ul și încurajând investițiile în dezvoltarea inteligenței artificiale pentru a poziționa SUA ca lider global, în special față de rivali precum China. Senatul susține în general o reglementare federală limitată, preferând politici care promovează inovarea fără bariere restrictive ce ar putea încetini progresul tehnologic. Liderii din domeniul tehnologiei împărtășesc preocupări legate de excesul de reglementare, care ar putea sufoza inovația. Sam Altman, CEO al OpenAI, avertizează împotriva adoptării unor cadre reglementare stricte, inspirate din Europa, pe care le consideră ar putea împiedica avantajul competitiv global al SUA. În contrast, parlamentele statelor au urmărit agresiv politici legate de AI, introducând peste 550 de proiecte de lege axate pe inteligența artificială doar în 2024, în 45 de state. Acestea abordează probleme etice și sociale precum dezinformarea cu deepfake-uri, discriminarea algoritmică și protecția consumatorilor împotriva aplicațiilor periculoase ale AI-ului. Această val de acțiune la nivel de stat provine din frustrarea față de perceputulă inacțiune federală, statele încercând să adapteze măsuri la propriile priorități. Totuși, această abordare fragmentată a atras critici.

Opozanții susțin că legislațiile variate la nivel de state pot crea provocări de conformare pentru companii care operează național și pot genera incertitudini juridice ce pot încetini inovația. În complicarea situației, o moratoriu federal propusă intenționează să oprească noile legi ale statelor referitoare la AI, fapt care a provocat reacții negative din partea publicului, în contextul dezbaterilor despre autoritatea federală versus cea de stat. Chiar și în contextul diviziunilor, cooperația bipartizană începe să se manifeste în Congres, prin eforturi precum legislația care incriminează materialele de abuz sexual generate de AI – o utilizare clar abuzivă a acestei tehnologii. Această colaborare indică o recunoaștere tot mai mare a nevoii unui control federal unificat. Experții anticipează că o creștere a scrutinului politic și public va conduce în curând la un cadru de reglementare mai formal. Reglementarea federală comprehensive este percepută ca inevitabilă pentru a armoniza standardele legale, pentru a oferi claritate dezvoltatorilor și consumatorilor și pentru a asigura că progresele AI-ului se aliniază cu considerentele etice și de siguranță. În concluzie, SUA se află la o răscruce în guvernarea AI-ului. Tensiunea dintre o abordare federală non-intervenționistă și politicile proactive ale statelor evidențiază provocările gestionării tehnologiilor emergente într-un cadru politic divers. Trendul indică o implicare și reglementare federale tot mai mari, menite să unifice peisajul politic fragmentat în prezent și să încurajeze o inovație responsabilă în domeniul AI-ului în anii care vin.