Utilizarea inteligenței artificiale (I. A. ) poate părea magică — introduci o solicitare și primești instant un răspuns. Însă, această iluzie ascunde costuri environmental enormi. O singură solicitare consumă de aproximativ zece ori mai multă energie decât un căutare obișnuită pe internet. În spatele acestei "magii" se află vaste centre de date pline cu computere care cer cantități uriașe de energie, apă și minereu brut, alimentând o revoluție industrială în valoare de trilioane de dolari descrisă ca "cel mai mare proiect de infrastructură din istorie. " Această extindere lasă pe pământ cicatrici vizibile, iar impactul tot mai mare asupra mediului afectează deja viețile oamenilor. Numeroase relatări descriu pierderi devastatoare: case distruse, mijloace de trai pierdute și comunități afectate. Spruce Pine, un mic oraș din Carolina de Nord, are un rol esențial, dar ascuns, în lanțul de aprovizionare cu I. A. Situat deasupra celei mai mari surse de cuarț de înaltă puritate din lume — un mineral crucial pentru tehnologie, unde până la 90% din aprovizionarea mondială este extrasă —, depozitele de pegmatit antice din Spruce Pine s-au format în urmă cu aproximativ 300 de milioane de ani. Acest cuarț este trimis către China și Taiwan pentru fabricarea microcipurilor semiconductoare, componente esențiale pentru funcționarea modelelor de I. A. , care necesită resurse enorme de energie și apă, o cerere ce se estimează va crește dramatic în următorul deceniu. Compania de I. A. a lui Elon Musk, xAI, a construit cel mai mare supercomputer din lume, Colossus, în South Memphis, unde rețelele electrice locale nu puteau face față cererii de energie. Ca urmare, au fost instalate generatoare pe gaz metan, emițând poluanți nocivi în comunitatea neagră, ceea ce a declanșat cereri de amenzi și anchete. În alte zone, centrele de date consumă deja peste un sfert din electricitatea din Virginia, crescând facturile la utilități, poluarea, presiunea asupra resurselor de apă și generând provocări atât de mediu, cât și sociale. La nivel global, centralele de date se estimează că vor consuma aceeași cantitate de energie ca și Japonia în prezent și vor egala consumul Indiei până în 2030 — adică vor adăuga la rețea o cerere echivalentă cu cea a unei întregi națiuni industriale. În loc să reducă daunele asupra mediului, investițiile în infrastructura de I. A.

se accelerează. Compania americană Stargate intenționează să investească cel puțin 500 miliarde de dolari în astfel de proiecte, iar după retragerea SUA din Acordul de la Paris privind climă, se construiesc centre de date extinse, precum Project Ludicrous al OpenAI în Texas — mai mari decât Central Park — și cel puțin 20 de astfel de centre planificate în țară. Această expansiune rapidă concură pentru resurse limitate — energie, apă și teren — crescând emisiile de carbon și costurile utilităților. Din păcate, consecințele sunt deja vizibile. La câteva zile după o vizită în Spruce Pine, uraganul Helene, cel mai mortal uragan din SUA de după Katrina, a devastat regiunea, ucigând peste 200 de oameni, contaminând râurile cu deșeuri ale uzinelor și minele, și distrugând case și infrastructură. Deși nicio furtună nu poate fi acuzată exclusiv de schimbările climatice, știința este clară: încălzirea globală generează furtuni mai periculoase și mai frecvente, afectând regiuni neobișnuite cu astfel de intensitate. Deși unii lideri din tehnologie susțin că I. A. va rezolva problema schimbărilor climatice în viitor, în prezent aceasta agravează criza. Totuși, această direcție nu este inevitabilă. I. A. poate fi folosită pentru beneficiul societății în ansamblu sau doar pentru câțiva privilegiați. Politicile actuale din Washington favorizează expansiunea rapidă a industriei, dar în cele din urmă, comunitățile locale trebuie să se implice pentru a proteja mediul. Progresul tehnologic durabil necesită un echilibru între inovare și responsabilitate; altfel, riscă să își pună viitorul în garanție, în loc să îl asigure.