Îngrijorările legate de un posibil bubble al inteligenței artificiale (AI) au tulburat recent piața de capital, ridicând semne de alarmă privind riscurile mai largi pentru economia SUA. JPMorgan Asset Management a raportat că o creștere bruscă a cheltuielilor pentru AI a reprezentat aproximativ două treimi din creșterea PIB-ului SUA din primul semestru al anului 2025, depășind contribuțiile sute de milioane de consumatori. Companii mari au investit masiv în procesoare și centre de date esențiale pentru operațiunile AI. O întrebare cheie persistă: va genera AI profituri suficiente pentru a justifica trilioanele de dolari cheltuite pentru dezvoltarea sa?Susținătorii argumentează că o întârziere între construirea infrastructurii și obținerea unor câștiguri substanțiale este normală, citând experiențe din tehnologii precum internetul. Adoptarea rapidă a produselor AI, precum ChatGPT de la OpenAI, dezvăluie piețe uriașe potențiale, iar companiile de AI se concentrează pe dezvoltarea de produse în defavoarea profitului. Pe de altă parte, criticii susțin că costurile enorme impun presiuni pentru obținerea unor randamente extrem de ridicate, în timp ce până acum, puține dovezi arată că afacerile sau consumatorii obțin suficiente beneficii pentru a justifica cheltuielile. Ei accentuează că AI trebuie să se dovedească profitabil în câțiva ani, deoarece ritmul actual al investițiilor este nesustenabil. Venture capitalistul Paul Kedrosky a observat că este comun ca piețele emergente să nu înregistreze profit inițial, dar cheltuielile de un trilion de dolari ale AI sunt fără precedent. Atât susținătorii, cât și criticii exprimă îngrijorări cu privire la mizele economice. David Sacks, un investitor în venture capital și consilier pentru AI în cadrul Casei Albe, a avertizat că o reculare ar putea cauza recesiune, în timp ce scepticul AI și profesor emerit la NYU, Gary Marcus, a prezis rezultate pesimiste atunci când entuziasmul va diminua. Termenul de „bubble” se referă la prețuri ale activelor care depășesc cu mult valoarea reală, subliniind îndoielile legate de valoarea economică și câștigurile de productivitate ale AI. Nvidia exemplifică succesul în profit prin vânzarea de semiconductori pentru AI, fiind cea mai valoroasă companie din lume, dar acest lucru reflectă cererea pentru infrastructură AI, nu și pentru aplicații destinate utilizatorilor finali. În prezent, AI nu a realizat câștiguri proporționale cu costurile sale uriașe.

În mod obișnuit, produsele generează venituri din vânzări directe către consumatori sau utilizarea în afaceri; AI se confruntă cu provocări în ambele domenii, fiindcă aproximativ 95% din firmele care investesc în AI nu reușesc să monetizeze tehnologia, conform unui studiu MIT din iulie, care estimează cheltuieli totale de 40 de miliarde de dolari și constată o transformare limitată a industriei. Profiturile consumatorilor, de asemenea, întârzie să apară. ChatGPT de la OpenAI, cu aproximativ 800 de milioane de utilizatori activi săptămânal, este una dintre cele mai rapide aplicații în creștere, dar generează mult mai puțin venit față de platforme precum Meta, care a avut recent un profit de peste 50 de miliarde de dolari în trei luni. CFO-ul OpenAI a estimat venituri de aproximativ 13 miliarde de dolari pentru 2025, în timp ce CEO-ul Sam Altman a afirmat că așteaptă venituri și mai mari, mizam pe cloud-uri AI, dispozitive pentru consumatori și automatizarea științifică bazată pe AI pentru a crea valoare semnificativă. Unii analiști subliniază adoptarea rapidă a chatboților ca dovadă a utilității AI și a potențialului de a genera venituri din publicitate sau acces plătit. Profesorul Ethan Mollick de la Universitatea Pennsylvania a descris această adopție ca „cea mai rapidă acceptare a practic oricăror tehnologii de consum, ” sugerând un potențial de monetizare. Profesorul Arun Sundararajan de la NYU, specializat în antreprenoriat, a menționat că o întârziere în obținerea profitului de către afaceri este așteptată pentru astfel de tehnologii de paradigmă, întrucât experimentarea precede creșterea semnificativă a productivității odată ce firmele se adaptează fundamental. Alții sunt sceptici din cauza costurilor mari de infrastructură ale AI. Spre deosebire de produsele digitale obișnuite, cu costuri incremental scăzute, cheltuielile pentru calcul și energie ale AI cresc odată cu numărul de utilizatori, limitând scalabilitatea. Kedrosky a explicat că costurile de întreținere a serverelor și cele de răcire cresc odată cu creșterea numărului de utilizatori, punând provocări pentru profitabilitate. Andrew Odlyzko de la Universitatea din Minnesota a subliniat presiunea financiară a investițiilor de un trilion de dolari în centre de date, care necesită venituri care depășesc chiar și totalul Google pentru a fi viabile—o barieră uriașă. În ciuda îndoielilor, unii experți afirmă că AI se află în stadii incipiente de dezvoltare, astfel încât rezultatele rămân incerte. Vasant Dhar, profesor de știința datelor la NYU, optimist în legătură cu potențialul de profit al AI, a numit această etapă „primele reprize” și a notat că forma și succesul final al tehnologiei AI încă se conturează.