Gaia Marcus, Director al Institutului Ada Lovelace, a cerut o reglementare mai strictă a inteligenței artificiale (IA) pentru a asigura că aceste tehnologii sunt implementate corect, în siguranță și în concordanță cu așteptările publicului. Într-o discuție recentă cu jurnalista Financial Times Melissa Heikkilä, Marcus și-a exprimat îngrijorări serioase cu privire la concentrarea puterii în domeniul IA în mâinile câtorva mari corporații și a subliniat necesitatea urgentă de a înțelege impacturile socio-tehnice mai largi ale inovațiilor în domeniul IA. Ea s-a referit la date preliminare din sondaje din Regatul Unit, arătând o creștere a cererii publice pentru reglementări în domeniul IA. Conform acestor date, 72% dintre respondenții din UK s-ar simți mai confortabil dacă utilizarea IA ar fi reglementată prin legi comprehensive, iar 88% susțin intervenții guvernamentale menite să prevină prejudiciile odată ce tehnologiile IA sunt aplicate în contexte reale. Acest lucru demonstrează o dorință clară a publicului pentru o supraveghere și responsabilitate sporită în fața avansului rapid al capacităților IA. Marcus a observat o schimbare notabilă în abordarea industriei IA în ultimii ani. La început, accentul era pus pe dezvoltarea responsabilă a IA, cu o atenție deosebită la designul precaut și considerații etice, însă acum prevalează o mentalitate de „construiește rapid”, stimulată de entuziasm și de implementarea accelerată. Ea a criticat această tendință, considerând că poate pune viteza și avantajul competitiv peste siguranță și reflecție etică. Guvernele, în special din Marea Britanie, au fost criticate pentru acțiuni insuficiente în analiza modului în care instrumentele IA afectează viața cotidiană a oamenilor în diferite sectoare.

Marcus a solicitat politici bazate pe evidențe, care să depășească reglementările superficiale și să evalueze în profunzime impactul social, economic și juridic al IA. Astfel de evaluări sunt esențiale pentru protejarea grupurilor vulnerabile și pentru asigurarea faptului că tehnologiile IA aduc beneficii societății în ansamblul ei, nu doar intereselor restrânse. Odată cu creșterea rolului agenților IA și asistenților digitali în viața de zi cu zi, Marcus a subliniat riscuri urgente care necesită atenție, inclusiv posibile efecte asupra sănătății mintale provocate de interacțiunea cu IA, probleme complexe de răspundere juridică atunci când deciziile luate de IA cauzează prejudicii și creșterea concentrării pieței, unde jucători dominanți controlează infrastructurile principale ale IA, limitând concurența și inovarea. Ea a accentuat că cetățenii trebuie să comunice activ așteptările lor către factorii de decizie pentru a modela reglementările în domeniu. Protejarea bunăstării publice în fața evoluției rapide a tehnologiei este, în cele din urmă, responsabilitatea statului, care trebuie să pună pe primul plan drepturile, siguranța și demnitatea oamenilor în cadrele de guvernare a IA. Marcus a încheiat exprimând convingerea că societatea trebuie să analizeze critic modul în care tehnologiile IA influențează structurile sociale și realitățile cotidiene. Întrebarea fundamentală este dacă viitorurile modelate de IA în rapidă dezvoltare sunt în armonie cu valorile umane comune, precum echitatea, transparența și justiția. Încorporarea acestor principii în dezvoltarea și utilizarea IA este necesară pentru a valorifica beneficiile acesteia și a minimiza prejudiciile. Sub conducerea lui Marcus, Institutul Ada Lovelace continuă să colaboreze cu factorii de decizie, industria și publicul pentru a promova o guvernanță a IA transparentă, incluzivă și etică. Pe măsură ce sistemele IA devin tot mai răspândite, cererile pentru reglementări riguroase și pentru o supraveghere atentă devin tot mai intense, reflectând preocuparea și speranța larg răspândită pentru un viitor în care tehnologia servește responsabil umanității.