În mai puțin de trei ani de la momentul în care inteligența artificială de piață mare a devenit disponibilă consumatorilor, afacerile din aproape fiecare industrie s-au grăbit să adopte această tehnologie, la fel ca antivacciniștii atrași de schema multi-level marketing. Până în 2024, peste jumătate dintre companiile cu peste 5. 000 de angajați foloseau AI. Pentru șefii preocupați de costuri, AI promite creșterea productivității și reducerea cheltuielilor generale — în mod specific salariile tradițional plătite angajaților umani. Cu toate acestea, pe măsură ce muncitorii din întreaga lume devin tot mai anxioși în legătură cu un viitor condus de AI și controlat de câțiva giganți tehnologici uriași, graba de a adopta AI deja începe să impacteze vizibil piețele muncii. Din cauza AI, numărul tinerilor absolvenți de facultate care intră pe piața muncii a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie, pozițiile full-time cu salariu sunt din ce în ce mai mult transformate în roluri de tip gig, iar exagerările în CV-uri devin tot mai frecvente, pe măsură ce căutarea de muncă se transformă într-un coșmar. În timp ce lideri tehnologici bogați precum Marc Andreessen sugerează că tehnologia ne va elibera magic pe toți, istoria spune o altă poveste: progresul tehnologic adesea acutizează inegalitățile existente, mai degrabă decât să le diminueze. Acest pattern a fost observat de gânditori importanți precum Albert Einstein și Stephen Hawking cu mult înainte ca AI-ul să devină mainstream. De fapt, AI a prezentat deja biasuri semnificative de gen și rasiale, ca rezultat al datelor pe care este antrenat, iar experții avertizează că combinarea software-ului părtinitor cu o implementare globală extinsă alimentează exploatarea. Fără surprindere, se preconizează că AI va amplifica diferențele de gen în ocuparea forței de muncă, conform unui raport actualizat al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) a Națiunilor Unite. Bazându-se pe estimări din 2023 privind riscurile de automatizare generate de AI pentru diverse locuri de muncă, raportul dezvăluie că, în țări cu venituri mari precum SUA, șansele femeilor de a fi în roluri cu „potențial ridicat de automatizare” au crescut la 9, 6%, față de 7, 8% acum doi ani. Acest procent este aproape de trei ori mai mare decât riscul de 3, 5% cu care se confruntă bărbații în prezent, care a crescut și el de la 2, 9% în 2023. Studiul evidențiază, de asemenea, că unul din trei lucrători din țările bogate este „destul de expus” automatizării, comparativ cu media globală de unul din patru. Raportul OIM subliniază că locurile de muncă ocupate în principal de femei în țările dezvoltate — inclusiv pozițiile administrative, de secretariat și de introducere de date — sunt deosebit de vulnerabile la automatizarea condusă de AI. Sociologii atrag atenția că, deși diferența de gen în privința orelor de muncă a fost semnificativ redusă în ultimii ani, ceea ce înseamnă că bărbații și femeile lucrează aproximativ același număr de ore, gap-ul salarial de gen persistă.

Parțial, acest lucru se datorează faptului că orele de muncă ale femeilor sunt mai des dedicate treburilor casnice, comparativ cu cele ale bărbaților. Având în vedere că AI este poziționată să „revoluționeze munca”, vor fi necesare schimbări semnificative în sistemele noastre de forță de muncă pentru a proteja femeile de efectele de austeritate generate de AI. Mai multe despre AI: Conducerile investesc bani în AI. Așa de ce spun că nu aduce rezultatele scontate?