Agnès Leroy de la Zama reflectă asupra potențialului neexploatat al blockchain-ului și asupra motivelor pentru care scepticismul față de noile tehnologii este justificat, bazându-se pe propria sa experiență. Ea își amintește că a auzit pentru prima dată despre bitcoin în 2010, în timp ce locuia în Brazilia la vârsta de 21 de ani, și a început inițial să pună la îndoială viabilitatea sa, crezând că statele vor rezista unei astfel de monede descentralizate. Contrar îndoielilor sale, bitcoin a fost treptat integrat în sistemul financiar tradițional, devenind un instrument de investiție și câștigând valoare în timp. Privind înapoi după 15 ani, recunoaște impactul bitcoin-ului: a fost primul succes major al tehnologiei blockchain, deschizând drumul pentru aplicații mai largi. Totuși, utilizarea blockchain-ului rămâne predominant financiară, ridicând întrebarea dacă potențialul său deplin este cu adevărat exploatat. Leroy subliniază că oamenii, provenind din medii și societăți diverse, au nevoie de metode mai eficiente pentru a ajunge la acorduri — nu doar în domeniul financiar, ci și în aspecte precum reglementările și deciziile comunităților. Natura descentralizată a blockchain-ului poate facilita acordurile multi-parte prin promovarea colaborării, transparenței și încrederii, însă utilizarea sa rămâne în principal în domeniul criptomonedelor și al sistemelor financiare. Ea observă creșterea așa-numitelor „state de rețea” — comunități digitale, descentralizate, care folosesc blockchain pentru autoguvernare — ceea ce oglindește eforturile guvernelor tradiționale de a digitaliza servicii esențiale precum identitatea digitală securizată, votul confidențial, colectarea taxelor, înregistrarea afacerilor, gestionarea proprietăților și finanțele publice. Toate aceste domenii necesită protocoale care asigură confidențialitatea și transparența. În ciuda acestui potențial promițător, tehnologia blockchain este încă neinchegată și se confruntă cu provocări tehnice semnificative înainte de a fi adoptată pe scară largă — similar cu integrarea treptată a inteligenței artificiale în viața cotidiană. Principalul obstacol este încrederea: oamenii și instituțiile rămân precauti, și pe bună dreptate. Leroy relatează acest lucru și la diferențele de atitudine ale părinților săi față de tehnologie: mama sa, având abilități tehnologice, acceptă cu ușurință noile dispozitive, în timp ce tatăl său, preocupat de confidențialitate, evită GPS-ul din teama de a-și pierde intimitatea.

Asemenea preocupări sunt extrem de relevante atunci când ne gândim la aplicațiile blockchain în votare, unde confidențialitatea și secretul votului sunt esențiale pentru a preveni falsificarea. Metode criptografice emergente, precum proof-urile cu zero cunoaștere și criptarea complet homomorfă, încep să abordeze confidențialitatea, însă securizarea voturilor pe scară largă bazate pe blockchain necesită și protejarea dispozitivelor utilizatorilor împotriva atacurilor. Soluțiile pot include hardware sigur (medii de execuție de încredere) și protocoale avansate precum calculul multi-parte, care permit procesarea colaborativă a datelor fără a dezvălui inputurile individuale. Pentru ca tehnologiile bazate pe blockchain să fie acceptate pe scară largă, aceste caracteristici de confidențialitate și securitate trebuie să devină la fel de intuitive și obișnuite precum telefoanele inteligente pentru plățile online. Pe scurt, deși parcursul blockchain-ului abia începe, acesta deține un potențial uriaș dincolo de domeniul financiar. Pe măsură ce tehnologia evoluează proiect cu proiect, ea va pătrunde treptat în viața de zi cu zi. Leroy ne invită să urmărim cu interes aceste evoluții. Agnès Leroy este Director GPU la Zama, specializată în maximizarea performanței criptării complet homomorfe utilizând calculul pe GPU. Deține diplome în inginerie mecanică și civilă de la École des Ponts ParisTech și Universidade Federal de Minas Gerais, Brazilia.