Am discutat recent despre rolul emergent al Pakistanului în domeniul criptomonedelor cu Raza Rumi la Naya Daur TV. La bază, blockchain-ul este un sistem revoluționar de registru digital – sigur, descentralizat și distribuit pe mai multe calculatoare, fără a se baza pe o autoritate centrală. Imaginează-l ca pe un caiet de însemnări comun, unde fiecare tranzacție sau contract este înregistrat permanent, vizibil pentru părțile autorizate și immutable. Criptomonedelor precum Bitcoin sunt doar o fațetă a tehnologiei blockchain; aplicațiile sale se extind mult dincolo de acestea, inclusiv urmărirea lanțurilor de aprovizionare, gestionarea împrumuturilor și evidența imobilelor. Este esențial să facem diferența între criptomonede, care domină titlurile, și potențialul mai larg al blockchain-ului, care oferă atât oportunități, cât și provocări. Blockchain-ul a apărut în 2008, fiind conceput de enigmaticul Satoshi Nakamoto – posibil o persoană sau un grup – cu viziunea de a perturba sistemele bancare și intermediare, creând sisteme fără încredere. Totuși, până în 2025, această viziune rămâne imperfectă: promițătoare în teorie, dar împiedicată de viteza lentă a tranzacțiilor, riscuri de securitate și beneficii practice ambigue. Tehnologia se află încă în evoluție și necesită scepticism abordabil. **Geneză și Agitație** În timpul crizei financiare din 2008, Satoshi a propus Bitcoin, fiind pionierul primei criptomonede bazate pe blockchain, proiectată pentru a permite tranzacții electronice fără încredere într-o autoritate intermediară. Nakamoto a rămas anonim după lansarea primului bloc Bitcoin în ianuarie 2009, introducând un titlu critic la adresa bailouts-urilor bancare – un gest simbolic împotriva controlului financiar centralizat. Satoshi a dispărut în 2010, lăsând în urmă aproximativ un milion de Bitcoins, destinati să ofere acces financiar celor fără bancă. În 2015, Vitalik Buterin a introdus Ethereum, extinzând utilizarea blockchain-ului prin „contracte inteligente” – acorduri autoexecutabile asemănătoare unor automate pentru vânzare sau tranzacții imobiliare. Boom-ul crypto din 2017 a alimentat investiții masive și entuziasm speculativ. Dincolo de crypto, companii precum Walmart au adoptat blockchain-ul pentru urmărirea siguranței alimentelor, iar inițiativa IBM Food Trust a urmat, fiind laudată pentru transparența în lanțul de aprovizionare. Băncile tradiționale au intrat cu precauție; Jamie Dimon de la JPMorgan initial a criticat crypto, dar în 2020 a lansat Onyx pentru a folosi blockchain-ul pentru îmbunătățiri financiare. **Piața și Semnificația** Piața globală a blockchain-ului – incluzând software-ul, rețelele și serviciile – a crescut de la 12, 4 miliarde de dolari în 2023, estimându-se că va atinge 20, 1 miliarde în 2024, și 248, 9 miliarde până în 2029. În ciuda creșterii rapide, aceasta rămâne mică comparativ cu cele circa 7, 5 trilioane de dolari manipulate zilnic în finanțele tradiționale. Platformele DeFi (finanțare descentralizată), alte inovații blockchain care permit împrumuturi și tranzacții fără banci, se estimează că vor depăși 100 miliarde de dolari până în 2025. Totuși, nu toate investițiile dau roade; unele inițiative dispar fără impact major. Peste 100 de țări, inclusiv China și state din Europa, explorează monede digitale ale băncilor centrale (CBDC) construite pe blockchain pentru plăți sigure și eficiente. **Adoptarea Instituțională** Marii jucători bancari și guverne evită volatilitatea extremă a criptomonedelor, preferând să folosească blockchain-ul pentru modernizarea sistemelor existente. JPMorgan Chase, odată sceptic, a adoptat blockchain-ul prin Onyx, facilitând plăți rapide cu JPM Coin și o rețea ce leagă peste 400 de bănci. Goldman Sachs oferă clienților instituționali posibilitatea de a tranzacționa crypto și experimentează blockchain-ul pentru accelerarea tranzacțiilor cu obligațiuni, promițând reduceri de costuri și timp. BNY Mellon și HSBC explorează custodia de active digitale și tranzacții cu aur bazate pe blockchain. Citi utilizează tehnologia pentru procesarea titlurilor. Guvernele testează, de asemenea, CBDC bazate pe blockchain; FedNow, lansat în 2023 de Fed-ul american, îmbunătățește viteza transferurilor, inspirat de blockchain. În loc de ethosul anarhic visat de Satoshi, aceste instituții adaptează blockchain-ul în cadre stricte de reglementare. **Studiu de caz: Blockchain practic la DBS Bank** Singapore’s DBS Bank exemplifică o aplicare controlată a blockchain-ului. Spre deosebire de registrele publice Bitcoin, DBS folosește blockchain-uri private, accesibile doar participanților de încredere. În octombrie 2024, DBS a lansat „DBS Token Services”, integrând blockchain-ul cu platforma sa de plăți pentru a permite decontări instantanee, 24/7. Un proiect pilot cu Ant International a folosit „Treasury Tokens” pentru transferuri fără întârzieri între valute, fără perioade bancare. DBS a colaborat, de asemenea, pentru a distribui granturi prin contracte inteligente, asigurând transparență și automatizare în finanțarea companiilor tech calificate. Din 2020, DBS Digital Exchange gestionează sigur și conform reglementărilor obligațiuni digitale, acțiuni și custodie de crypto, echilibrând transparența cu respectarea reglementărilor. Potrivit lui Lim Soon Chong, această abordare servește clienții eficient, reducând costurile și întârzierile. **Posibilitatea utilizării de către Federal Reserve pentru obligațiuni de trezorerie** Poate Fed-ul american să folosească blockchain-ul similar pentru piața sa de obligațiuni de 27 de trilioane de dolari?În prezent, tranzacțiile și înregistrările sunt lente și intermediate.

Blockchain-ul ar putea oferi un registru infailibil, instantaneu, vizibil tuturor participanților, îmbunătățind claritatea și eficiența. Fed-ul ar putea opta pentru o blockchain privată, asigurând control și conformitate, contrar modelului deschis crypto. Proiectul Guardian, implicând Fed-ul și bănci precum DBS, explorează această posibilitate, vizând accelerarea proceselor și reducerea costurilor. Totuși, provocările sunt semnificative – necesită securitate de neîntrerupt, scalabilitate și claritate reglementară. Așa cum a menționat guvernatorul Michelle Bowman în 2024, inovația trebuie echilibrată cu siguranța. Blockchain-ul nu este încă gata să revoluționeze piața obligațiunilor, dar o abordare prudentă precum cea a DBS oferă promisiuni. **Provocări și defecte** Criptomonedele rămân volatile, instabile și departe de a fi un mijloc de plată acceptat pe scară largă, cu volume zilnice (~100 miliarde de dolari în 2025) mult inferioare celor din finanțele tradiționale (~7, 5 trilioane). Conform președintei BCE, Christine Lagarde, în 2021, crypto nu reprezintă o amenințare sistemică, ci mai degrabă un spectacol. Rețelele blockchain suferă de viteză scăzută – Bitcoin procesează 7 tranzacții/secundă, Ethereum circa 30, în timp ce Visa gestionează aproximativ 1. 700. Costurile energetice sunt uriașe; mineritul Bitcoin consume în jur de 150 TWh anual, echivalent cu un stat mic, ceea ce a determinat pe Elon Musk să oprească plățile cu Bitcoin ale Tesla în 2021. Activitatea criminală este o problemă serioasă. În 2023, actorii ransomware au colectat 449, 1 milioane de dolari în criptomonede, exploatând pseudonimitatea blockchain-ului. Hack-uri celebre, precum Mt. Gox (€450 milioane pierduți în 2014), Poly Network (€610 milioane în 2021) și Wormhole (€320 milioane în 2022), evidențiază vulnerabilități. Experții în securitate recunosc că nucleul blockchain-ului este sigur, dar aplicațiile pe care sunt construiți pot fi slabe. **Este întotdeauna nevoie de blockchain?** Adesea, bazele de date tradiționale – mai rapide și mai ieftine – servesc mai bine pentru urmărirea datelor, precum registrele medicale sau voturile. Blockchain-urile private, precum cel al DBS, resping conceptul original de încredere zero, ceea ce a determinat Bill Gates să declare în 2018 că multe proiecte de blockchain sunt „soluții în căutarea unei probleme”. Taxele de tranzacție pe platforme precum Ethereum pot fi prohibitive. Presiunea de reglementare crește: China interzice criptomonedele total, iar SUA intensifică controalele. Fostul executiv Goldman Sachs, Gary Cohn, a evidențiat riscuri legale semnificative în 2022, deși unele nișe – precum abordarea DBS și anumite părți din DeFi – arată cazuri viabile de utilizare. **Concluzie** Până în mai 2025, traiectoria blockchain-ului se va diferenția. Expansiunea rapidă a pieței – de la 12, 4 miliarde în 2023 spre peste 248, 9 miliarde până în 2029 – depinde de depășirea provocărilor tehnice, de securitate și de reglementare. Crimele, incertitudinea legală și amenințări emergente precum calculatoarele cuantice, așa cum a spus Michio Kaku, planează. Deși cota criptomonedelor rămâne minoritară în raport cu finanțele tradiționale, utilizările instituționale precum blockchain-ul privat al DBS și posibilele implementări la Fed oferă o doză de optimism prudent. Viziunea lui Satoshi – crearea unui sistem de numerar fără intermediari, menit să împuternicească persoanele nebankare – rămâne inspiratoare, reflectată și în contractele inteligente ale lui Vitalik Buterin și în experimentele instituționale. Totuși, entuziasmul trebuie temperat. Criptomoneda nu este bani adevărați; speculațiile aprinse și criminalitatea subminează promisiunea. Hack-urile de mare profil dezvăluie vulnerabilități majore. Experți precum Ray Dalio și Joseph Stiglitz avertizează asupra hype-ului și bulelor speculative. Tehnologia blockchain are un potențial considerabil de a moderniza finanțele și lanțurile de aprovizionare, dar trebuie să depășească probleme serioase de viteză, consum de energie și securitate. Lideri precum Janet Yellen, Bill Gates și Christine Lagarde sfătuiesc prudență. În cele din urmă, blockchain-ul este un instrument puternic, dar imperfect – merită testat cu atenție, nu folosit cu încredere naivă.