Diviza strategică dintre SUA și China privind blockchain-ul În Statele Unite, blockchain-ul este predominant asociat cu criptomonedele, iar dezbaterile politice se concentrează pe protecția investitorilor, conflictele de reglementare și povești senzaționale despre meme coins și eșecuri de piață — eclipsând promisiunea tehnologică mai amplă. Contrar, China a interzis complet criptomonedele în 2021, dar de atunci a realizat investiții substanțiale, susținute de stat, în blockchain, integrându-l ca componentă esențială a strategiei sale naționale digitale și geopolitice. Această abordare contrastantă a stârnit îngrijorări în Washington; deputatul Raja Krishnamoorthi avertizează că eforturile sistematice ale Chinei de a controla infrastructura blockchain i-ar putea conferi Partidului Comunist Chinez (PCC) o influență globală fără precedent. În timp ce SUA și China concurează intens în domeniul AI și semiconductori, China avansează devreme și strategic în infrastructura fundamentală a blockchain-ului, o zonă în care implicarea americană rămâne relativ limitată. Această creștere a decalajului riscă să modeleze o arhitectură digitală globală din ce în ce mai mult după standardele, modelele de guvernare și interesele strategice chineze. Tehnologia blockchain reprezintă esențial un registru distribuit: o metodă sigură, digitală, timestamp-uită, de înregistrare a datelor împărtășită între participanți, fără o autoritate centrală. Deși este cel mai bine cunoscută pentru facilitarea criptomonedelor descentralizate precum Bitcoin, utilitatea blockchain-ului se extinde mult mai departe. De exemplu, în lanțurile globale de aprovizionare — cum ar fi componentele pentru smartphone-uri produse în Taiwan, asamblate în Vietnam și expediate în SUA —, blockchain poate unifica sistemele fragmentate și incompatibile folosite de furnizori, fabrici, transportatori, autorități vamale și comercianți. Acest registru comun permite verificarea aproape instantanee a tranzacțiilor, reducând drastic timpii de procesare de săptămâni la ore și diminuând costurile operaționale cu până la 80%. Dincolo de logistică, blockchain promite o infrastructură de încredere partajată în diverse domenii. Poate oferi dovezi imuabile ale originii produselor pentru consumatori, asigurând revendicări privind proveniența și siguranța; permite livrarea directă și responsabilă a beneficiilor publice și ajutoarelor în caz de dezastru, minimizând fraudele; și le conferă indivizilor dreptul și controlul asupra identităților și datelor digitale, evitând dependența de marile platforme tehnologice. Potrivit PwC, impactul economic al blockchain-ului ar putea crește de la 66 de miliarde de dolari în PIB-ul global din 2021 la 1, 76 trilioane de dolari până în 2030. Strategia Națională de Blockchain a Chinei și Mobilizarea Blockchain redefineste operațiunile online prin facilitarea încrederii, schimbului de valoare și coordonării fără intermediari centralizați. În timp ce dezbaterile occidentale persista despre reglementare, China urmărește o implementare strategică. În 2019, președintele Xi Jinping a subliniat „valorificarea oportunităților” în blockchain, numindu-l esențial pentru „următoarea rundă de inovare tehnologică și transformare industrială, ” și a semnalizat ambiția Chinei de a deveni un „furnizor de reguli” la nivel mondial. Aceasta poziționează blockchain-ul ca un front-cheie în efortul mai larg al Chinei de a influența guvernanța tehnologică globală. Conducerea Chinei a integrat rapid blockchain-ul în cele 13 și 14 Planuri cincinal, creându-l ca prioritate infrastructurală națională. În ianuarie 2024, China a anunțat o foaie de parcurs pentru blockchain în valoare de 54, 5 miliarde de dolari, detaliind finanțarea, obiectivele și rolurile instituționale necesare pentru accelerarea adoptării la nivel național. Autoritățile centrale, precum Ministerul Științei și Tehnologiei, ghidează strategia industrială, în timp ce giganți de stat din telecomunicații (China Mobile), finanțe (China UnionPay) și energie (China State Grid) includ blockchain-ul în operațiunile lor de bază. Liderii tehnologici Alibaba, Tencent și Huawei dezvoltă platforme blockchain aliniate cu prioritățile naționale pentru utilizare guvernamentală și comercială. Această abordare cuprinzătoare vizează și dezvoltarea talentelor: universități importante oferă programe dedicate blockchain-ului, iar Centrul Național pentru Inovare Tehnologică Blockchain din Beijing intenționează să formeze peste 500. 000 de profesioniști. Inițiative locale, precum certificările vocaționale blockchain din Shenzhen, legate de beneficii de rezidență (hukou), stimulează și ele adoptarea tehnologiei. Impulsul Chinei pentru blockchain este sistemic, nu experimental. Spre deosebire de avansurile în domeniul AI și 5G, care se confruntă cu controale și interdicții de export occidentale, dezvoltările infrastructurii blockchain au fost mai puțin contestate, permițând Chinei să stabilească standarde globale înainte ca implicarea internațională să fie pe scară largă. Entitățile chineze au depus în 2023 peste 90% din brevetele globale legate de blockchain, subliniind această dominație. Rețeaua de Servicii Blockchain (BSN) a Chinei Centrul vizionar al ambițiilor Chinei în domeniul blockchain-ului este rețeaua de servicii Blockchain (BSN), lansată în 2020. BSN oferă o platformă standardizată, cu costuri reduse, pentru implementarea aplicațiilor blockchain din întreaga lume, fiind considerată un „centură și drum digital”. Conducerea este asigurată de Red Date Technology și de afiliați de stat precum Centrul pentru Informații de Stat, China Mobile și China UnionPay. Rețeaua s-a extins considerabil: peste 120 de noduri urbane funcționează în China, iar versiunea internațională BSN Spartan se extinde în Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud-Est. La începutul anului 2025, existau noduri BSN în peste 20 de țări, susținând orașe inteligente bazate pe blockchain, ecosisteme comerciale și cadre pentru identitate digitală. Importanța BSN nu constă doar în scală, ci și în ambiție. Directorul general al Red Date, He Yifan, vede blockchain-ul devenind coloana vertebrală a tuturor sistemelor de informații în câteva decenii.

Secretarul general al proiectului BSN, Tan Min, își propune în mod explicit să construiască o infrastructură de internet în care „China controlează dreptul de acces la internet”. BSN reflectă devierea distinctă a Chinei față de idealurile occidentale ale descentralizării și anonimatului. Folosește un sistem permisiv, cu validatori cunoscuți și guvernanță aliniată intereselor de stat, impunând controale stricte, inclusiv înregistrarea obligatorie cu identitate reală, respectarea regulilor de conținut și securitate impuse de stat și atribuirea de puteri tehnice de rollback sau stopare a tranzacțiilor. Astfel de caracteristici contrazic valorile occidentale de imuabilitate și rezistență la cenzură, reflectând strategia Chinei de a valorifica beneficiile blockchain-ului în timp ce integrează controlul centralizat. Implicații strategice ale extinderii BSN Expansiunea globală a BSN plasează fundamentul unui ecosistem blockchain aliniat cu standardele, principiile de guvernare și interesele strategice ale Chinei. În timp ce multe țări explorează proiecte izolate, China oferă un sistem infrastructural cu un pachet complet de instrumente de dezvoltare și reguli predefinite. Aceasta nu înseamnă doar exportarea tehnologiei; ci și încorporarea normelor și dependențelor pe termen lung în infrastructurile digitale ale altor națiuni, similare cu rolul global al Huawei în 5G. În primul rând, BSN oferă acces la date și insight-uri operaționale. Deși nodurile BSN din străinătate operează local, operatorii ca Red Date Technology sunt supuși legilor chineze de securitate cibernetică și inginerie a informațiilor, permițând Beijingului să oblige partajarea datelor pentru securitatea națională, ceea ce ridică îngrijorări privind expunerea datelor pe platformele BSN. În al doilea rând, BSN susține inițiativa Drumului Mătăsii Digital al Chinei, conectând Beijingul cu parteneri globali. Dependenta de o singură sursă națională pentru infrastructură critică creează riscuri de dependență. Spre exemplu, rețeaua de bandă largă națională din Tanzania a fost proiectată de o firmă chineză, fiind compatibilă doar cu echipamente Huawei, ceea ce limitează opțiunile viitoare. Această „blocare a furnizorului” și diminuarea suveranității tehnologice reprezintă vulnerabilități pentru națiunile care integrează profund BSN, dacă acesta va deveni coloana vertebrală digitală globală pe care China o preconizează. În al treilea rând, BSN facilitează exportul modelelor chineze de guvernanță digitală, inclusiv cenzura și supravegherea. China promovează activ aceste capabilități în rândul țărilor de pe ruta Belt and Road, organizând traininguri pentru oficiali din țări precum Maroc, Egipt și Libia. Aceste inițiative preced adesea adoptarea unor legi de securitate cibernetică opresive, inspirate din cele chineze, semnalând o avansare subtilă a controlului statului asupra spațiilor digitale prin infrastructură. China urmărește, de asemenea, influențarea standardelor globale pentru blockchain. Oficialii și firmelor chineze participă activ în organizații precum Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor și Organizația Internațională de Standardizare. Propunerea pentru blockchain condusă de Tencent a devenit primul standard blockchain al ONU, demonstrând creșterea influenței Chinei. Forumurile diplomatice promovează BSN ca parte a unui pachet de modernizare, combinând infrastructură, training și modele de guvernanță. Aceasta va conduce la un ecosistem digital global bifurcat, cu țări care adoptă protocoale chineze și, concomitent, atingând un nivel de influență geopolitică pe termen lung. Blockchain și Aspiratiile Financiare ale Chinei Viziunea Chinei asupra blockchain-ului este strâns legată de redefinirea finanțelor globale și de evitarea punctelor de control deținute de Occident. Proiectul mBridge exemplifică aceasta: o platformă blockchain dezvoltată în colaborare de băncile centrale din China, Hong Kong, UAE, Thailanda și Arabia Saudită pentru a permite settles directe folosind monede digitale ale băncilor centrale (CBDC). Scopul este de a evita sistemul tradițional de corelare bancară și sistemul SWIFT, oferind rute alternative de plăți. Realizarea recentă a unui Produs Minim Viabil funcțional reprezintă un pas cheie spre o infrastructură financiară paralelă, independentă de controlul occidental. Deși mBridge vizează plățiile transfrontaliere, BSN poate integra yuanul digital chinezesc (e-CNY) în activitățile economice interne. Cum blockchain-ul din China nu permite criptomonede independente, serviciile bazate pe blockchain care au nevoie de plăți — precum facturarea automatizată a utilităților — ar urmări în mod implicit e-CNY, facilitând astfel normalizarea mai largă a yuanului digital în ecosistemul blockchain al țării. Împreună, mBridge și integrarea BSN–e-CNY reprezintă o strategie deliberată de a construi o infrastructură financiară alternativă, rezistentă la presiuni externe și capabilă să proiecteze influența economică a Chinei. Deși nu este probabil ca în curând să înlocuiască dolarul american la nivel global, această infrastructură acordă Beijingului instrumente puternice de diplomație economică. Boicotul digital din 2021 împotriva H&M în China — după ce retailerul a menționat probleme de muncă în Xinjiang — ilustrează această putere: H&M a fost rapid eliminată de pe platforme digitale interne esențiale, ceea ce a blocat accesul pe piața chineză. Deși a fost un exemplu intern, o dependență similară de BSN la nivel global ar putea oferi Chinei un instrument de influență comparable la nivel internațional, prin blocaje inserate în arhitectura blockchain de bază, conferindu-i un avantaj strategic independent de dominația dolarului. Concluzie Strategia blockchain a Chinei este o campanie comprehensivă, condusă de stat, pe termen lung, pentru construirea unei infrastructuri digitale critice pentru viitor. În timp ce accentul occidental s-a concentrat pe reglementarea criptomonedelor, China a construit metodic platformele de bază care vor permite comerțul, guvernanța și schimbul de valoare în viitor. Pentru ca SUA și aliații lor să poată concura eficient, trebuie în primul rând să recunoască amploarea, ambiția și natura sistemică a abordării chineze în domeniul blockchain-ului și apoi să dezvolte urgent o contra-strategie coerentă pentru a face față acestui peisaj digital emergent.