Acest articol, prezentat în newsletter-ul One Great Story din New York, explorează impactul larg răspândit al AI generativ asupra învățământului superior, concentrându-se în mod special pe înșelăciune și integritatea academică. Chungin „Roy” Lee, student la informatică la Universitatea Columbia, a recunoscut deschis că a folosit AI, în principal ChatGPT, pentru a-și realiza aproape toate temele în timpul primului semestru, estimând că AI a scris aproximativ 80% din eseuri, el adăugând doar mici detalii personale. Născut în Coreea de Sud și crescut lângă Atlanta, Lee a întâmpinat obstacole în admiterea la colegiu—a pierdut o ofertă de la Harvard din cauza problemelor disciplinare și a fost respins de 26 de universități înainte de a merge la colegiu comunitar și în cele din urmă de a transfera la Columbia. Considerând temele ca fiind în mare parte nesemnificative și ușor „hackabile” de către AI, Lee a acordat prioritate networking-ului în defavoarea studiilor, afirmând că universitățile Ivy League sunt mai mult pentru întâlnirea viitorilor parteneri și co-fondatori. Lee a co-fondat startup-uri cu colegul său Neel Shanmugam, însă primele lor inițiative au eșuat. Frustrat de pregătirea plictisitoare pentru interviurile de programare pe platforme precum LeetCode, Lee și Shanmugam au dezvoltat Interview Coder, un instrument care ascundea utilizarea AI în timpul interviurilor de programare remote, permițând candidaților să trișeze. După ce Lee a demonstrat acest instrument printr-un videoclip viral—în care era filmat trișând la un interviu pentru internship la Amazon (pe care ulterior l-a refuzat)—Universitatea Columbia l-a pus în probă disciplinară pentru promovarea tehnologiei de înșelăciune. Lee a criticat atitudinea punitivă a universității, mai ales având în vedere parteneriatul acesteia cu OpenAI, subliniind că trișatul cu ajutorul AI este omniprezent pe campus și previzionând că în curând nu va mai fi considerată înșelăciune deloc. De la lansarea ChatGPT în sfârșitul anului 2022, sondajele au arătat o utilizare aproape universală a AI-ului pentru teme de către elevi, popularitatea sa atingând cote maxime pe parcursul anului școlar. Studenți din diverse discipline și instituții folosesc AI generativ—ChatGPT, Gemini de la Google, Claude de la Anthropic, Copilot de la Microsoft—pentru a lua notițe, a crea materiale de studiu, a redact eseuri, a analiza date și a depana coduri. Sarah, studentă în anul I la Universitatea Wilfrid Laurier din Ontario, a recunoscut că se bazează intens pe ChatGPT încă din liceu, laudând modul în care i-a îmbunătățit semnificativ notele și i-a facilitat redactarea, deși se temea de dependență. Profesorii au încercat diverse metode de contracarare a AI-ului—examen oral, Blue Books scrise de mână, inserarea de fraze „Troian” ascunse în prompturi—însă trișatul și producția de texte generate de AI continuă să fie răspândite și adesea nedetectabile. Studiile arată că profesorii identifică lucrările generate de AI doar în aproximativ 3% din cazuri, iar detectoarele de AI, precum Turnitin, oferă soluții imperfecte care uneori generează alarme false, mai ales în cazul elevilor neurodivergenți sau care vorbesc limba engleză ca a doua limbă. Studenții manipulează, de asemenea, output-urile AI prin reformulare și „spălare” a textului între diferite modele de AI pentru a reduce șansele de detectare. Cadrele didactice își exprimă îngrijorarea profundă privind impactul AI asupra învățării și gândirii critice. Poeți și profesori de etică avertizează că dependența în masă de AI riscă să producă absolvenți practic analfabeti în scris, înțelegerea culturală și analiza critică. Asistenții de curs raportează teme haotice, cu limbaj robotic și erori flagrante, în timp ce se confruntă cu politici care exigă notarea slave-urilor scrise de AI ca și cum ar fi eforturi autentice ale studentului. Acest lucru a determinat unii cadre, precum Sam Williams, să abandoneze studiile de master, deziluzionați de eșecul sistemului de a aborda în mod esențial abuzul de AI.

Scrisul devine tot mai adesea perceput ca o artă în pericol, mulți profesori contemplând pensionarea anticipată în acest „criză existențială. ” Articolul atestă că natura tranzacțională de lungă durată a educației universitare—urmărind mai ales oportunități de angajare mai mult decât creștere intelectuală—a fost expusă și mai mult de capabilitățile AI. Studenți precum Daniel, student la informatică la Universitatea din Florida, recunosc avantajele AI-ului, dar pun întrebarea cât de mult învață cu adevărat când externalizează munca către chatboti. El compară asistența AI cu un tutorial, dar se întreabă unde se termină efortul personal și unde începe AI-ul. Un alt student, Mark de la Universitatea din Chicago, apropie AI-ul de unelte electrice care ajută la construirea unei case, dar subliniază importanța muncii proprii în proces. Dincolo de redactare, cadrele didactice evidențiază că activitățile fundamentale de învățare—cum ar fi matematica—dezvoltă abilități critice precum rezolvarea sistematică a problemelor și reziliența în fața adversităților, calități pe care utilizarea AI amenință să le erodeze. Experți precum psihologul social Jonathan Haidt argumentează pentru valoarea confruntării cu provocări, ceva ce AI le permite să evite. CEO-ul OpenAI, Sam Altman, minimalizează problemele legate de trișat, descriind ChatGPT ca „o mașină de calcul pentru cuvinte” și propunând redefinirea conceptului de trișat, deși recunoaște că îngrijorările legate de diminuarea judecății critice a utilizatorilor persistă. OpenAI a promovat activ ChatGPT în rândul elevilor, oferind reduceri și produse educaționale menite să echilibreze utilizarea și responsabilitatea. Experiența lui Lee s-a culminat în suspendarea sa de la Columbia după ce a făcut publice detaliile auzirii disciplinare. Refuzând carierele tradiționale în tehnologie, el și Shanmugam au lansat Cluely, un instrument AI conceput să ofere răspunsuri în timp real, scanând ecranul și audio-ul utilizatorului, cu planuri de integrare prin dispozitive wearable și, în cele din urmă, interfețe cerebrale. Susținută de o investiție de 5, 3 milioane de dolari, Cluely își propune să extindă infiltrarea AI în cadrul testelor standardizate și în toate temele de pe campus, îmbrățișând inovațiile de trișat ca pe o reflecție a progresului tehnologic ce transformă normele muncii și educației. Primele cercetări ridică semne de alarmă cu privire la efectele cognitive ale AI-ului: dependența de chatboti poate afecta memoria, creativitatea și gândirea critică, mai ales în rândul tinerilor. Studiile arată că încrederea în AI corelează cu reducerea efortului mental, ceea ce poate duce la declin intelectual pe termen lung, asemănător cu stagnarea sau inversarea progreselor documentate de efectul Flynn. Psihologii avertizează că AI-ul ar putea deja diminua nivelul inteligenței umane în general. Studenții însăși își exprimă neliniște față de dependența lor de AI, chiar dacă o folosesc intens în continuare. În concluzie, articolul descrie o criză complexă și în desfășurare, în care AI generativ pune sub semnul întrebării natura învățării, evaluării și dezvoltării intelectuale în învățământul superior. Deși AI oferă oportunități puternice pentru eficiență și inovație, adoptarea sa nesupravegheată riscă să submineze obiectivele educației fundamentale, lăsând instituțiile, educatorii și studenții în fața unor întrebări etice, practice și existențiale profunde despre viitorul cunoașterii și capacității umane.