John Wiederspan, un asistente medical anesthetist la UW Medicine din Seattle, este conștient de modul în care pot apărea erori în mediul tensionat al sălii de operații, mai ales în situații de urgență când adrenalina și sentimentul de urgență conduc la administrarea grăbită a medicamentelor de urgență. În ciuda eforturilor constante de a spori siguranța pacientului, erorile medicamentelor rămân frecvente, afectând cel puțin 1 din 20 de pacienți, cu aproximativ 1, 3 milioane de răni și o deces pe zi doar în SUA, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Erorile legate de medicamente implică adesea administrarea greșit a medicamentului sau doze incorecte. Spitalele au implementat măsuri de siguranță precum etichete colorate și cititoare de coduri de bare pentru a reduce greșelile, însă aceste erori continuă să apară. Dr. Kelly Michaelsen, anestezist și inginer la UW Medicine și Universitatea din Washington, a observat că 90% dintre anesteziști recunosc că au făcut cel puțin o eroare legată de medicamente de-a lungul carierei lor. Ea a imaginat că inteligența artificială (IA) ar putea ajuta acționând ca un al doilea set de ochi pentru detectarea erorilor în timp real, având în vedere că aproximativ 99% din medicamentele utilizate aparțin unui set restrâns de 10-20 de medicamente. Ea s-a concentrat pe erorile de schimbare a flacoanelor, responsabile pentru aproximativ 20% din greșelile legate de medicamente, care apar atunci când eticheta de pe un flacon sau seringă greșită duce la injectarea pacientului cu medicamente incorecte. Un exemplu tragic este decesul unei femei de 75 de ani la Vanderbilt University Medical Center, care a primit un medicament paralizant în loc de un sedativ. Pentru a preveni astfel de erori, Michaelsen a dezvoltat o pereche de “ochelari inteligenți” alimentați de IA, integrați cu o cameră în ochelari de protecție purtați în timpul intervențiilor. Acest sistem scanează, citește și compară etichetele de pe flacoane și seringi, avertizând medicii dacă se detectează potriviri incorecte. Construirea și antrenarea IA au durat peste trei ani, inclusiv obținerea aprobărilor pentru utilizarea unor videoclipuri preînregistrate ale pregătirii medicamentelor și scenarii simulate de erori pentru antrenament, din cauza restricțiilor etice împotriva generării deliberată de erori asupra pacienților reali. IA a atins o precizie de 99, 6% în detectarea schimbării flacoanelor.

Pașii următori includ stabilirea celei mai eficiente metode de transmitere a avertismentelor, preferând alertele sonore, în așteptarea aprobării de către FDA. Studiul a fost finanțat independent. Wiederspan, care a testat dispozitivul, este optimist în privința potențialului său de a îmbunătăți siguranța pacientului, dar menționează că actualul headset în stil GoPro este voluminos și sugerează că o variantă mai mică ar crește adoptarea tehnologiei. Avocați ai siguranței pacientului, precum Dr. Dan Cole de la UCLA Health și Melissa Sheldrick, care și-a pierdut fiul din cauza unei erori medicamentose, susțin promisiunea IA, dar avertizează că tehnologia singură nu poate preveni toate greșelile. Sheldrick subliniază că erorile provin adesea din factori multipli, precum comunicarea slabă și sistemele fragmentate din spitale, iar tehnologia trebuie percepută ca un strat de suport, nu ca o soluție infailibilă. Specialiștii evidențiază că intervențiile tradiționale, bazate pe vigilență crescută sau pe liste de verificare, adaugă adesea o povară cognitivă clinicienilor deja suprasolicitați și au eficiență limitată. Dr. Nicholas Cordella de la Boston University menționează că camerele dotate cu IA oferă monitorizare pasivă, fără a aumenta volumul de muncă al clinicienilor, putând îmbunătăți siguranța în medii aglomerate precum sala de operații sau urgențe. Privind spre viitor, Michaelsen intenționează să extindă capabilitatea IA de a măsura volumele de medicamente din seringi pentru a preveni erorile de dozare, mai ales în pediatrie, unde dimensiunea pacientului variază semnificativ și diluarea medicamentelor este frecventă. Wiederspan visează, de asemenea, la adaptarea tehnologiei pentru utilizarea în secțiile de urgențe și pe culoarele spitalelor, pentru a ajuta la gestionarea administrării medicamentelor orale, care implică multiple medicamente pentru fiecare pacient. Totuși, implementarea mai largă a IA în spitale ridică probleme importante legate de confidențialitatea datelor și securitatea informațiilor, mai ales în cazul dispozitivelor care pot captura fețele pacienților sau informații sensibile. Michaelsen asigură că sistemul lor scanează doar etichetele seringi și nu stochează date personale. Cordella subliniază necesitatea unor standarde clare, transparență și monitorizare pentru a gestiona riscurile legate de confidențialitate și avertizează asupra pericolului ca medicii să devină prea dependenți de IA, ceea ce ar putea reduce vigilența și respectarea verificărilor tradiționale de siguranță. Per total, tehnologia purtabilă alimentată de IA are un potențial promițător de a reduce erorile medicamentose în medii clinice complexe, completând măsurile actuale de siguranță și ajutând personalul medical să îmbunătățească rezultatele pentru pacienți, totodată subliniind importanța considerentelor etice, practice și privind confidențialitatea.