Paul Brody, liderul global al blockchain-ului la EY și coautor al cărții din 2023 *Ethereum for Business*, discută despre impactul blockchain-ului asupra plăților, remitențelor, banking-ului și finanțelor corporative cu Global Finance. Astăzi, stablecoin-urile—criptomonede concepute pentru a menține o valoare stabilă, în general legată de dolarul american—domină tranzacțiile pe blockchain, mai degrabă decât bitcoinul. De exemplu, luna trecută, blockchain-ul Ethereum a procesat 2 trilioane de dolari în plăți cu stablecoin-uri, peste 99% în dolari americani. Stablecoin-urile sunt deosebit de populare în piețele emergente cu inflație ridicată și sunt folosite pe scară largă pentru remitențe transfrontaliere mai rapide și mai ieftine în comparație cu sistemele tradiționale, care necesită zile și implică costuri mult mai mari. Referitor la o monedă digitală emisă de Banca Centrală a SUA (CBDC), Brody susține că nevoia reală este de stablecoin-uri bine reglementate, sprijinite de active adecvate. El subliniază faptul că băncile centrale sunt nehotărâte cu privire la scopul CBDC-urilor, uneori influențate de inițiative precum planurile Facebook de a lansa o monedă digitală. Pentru directorii financiari și trezorierii companiilor, blockchain-ul ridică întrebări strategice: Sunt conectați la sistemele cripto?Pot gestiona plăți în stablecoin?Ar trebui ca bitcoinul să facă parte din portofoliul lor de trezorerie?Pot contractele inteligente să automatizeze aprovizionarea și operațiunile?

În prezent, majoritatea companiilor nu pot accepta plăți în stablecoin. Emitentii de stablecoin-uri profită din comisioanele de tranzacție și dobânda pe activele deținute („float”), dar comisioanele sunt scăzute din cauza concurenței, iar profitabilitatea variază în funcție de ratele dobânzilor. Rolul băncilor va evolua: cele dependente de procesarea plăților cu cardul de credit și de taxele de tranzacție se vor confrunta cu o perturbare din partea transferurilor aproape gratuite cu stablecoin-uri, în timp ce băncile regionale axate pe finanțele corporative pot fi mai puțin afectate. Bănci majore de custodie, precum BNY Mellon și JPMorgan, se confruntă atât cu amenințări, cât și cu oportunități prin tokenizarea activelor, ceea ce le poate extinde serviciile în gestionarea activelor digitale. Brody evidențiază că lipsa de intimitate pe blockchain-urile publice limitează adoptarea de către companii a contractelor inteligente, în ciuda potențialului lor de a digitaliza și automatiza contractele pentru toate tipurile de active. Blockchain-urile private nu au reușit să asigure o adevărată intimitate, deoarece participanții pot totuși vedea informații sensibile despre tranzacțiile între parteneri. Se preconizează că toate băncile vor oferi servicii bazate pe tehnologia registrelor distribuite (DLT), integrând cripto alături de acțiuni și obligațiuni, și vor furniza opțiuni de plată noi și sofisticate, cum ar fi transferurile către adrese Ethereum. Stablecoin-urile reprezintă actualul „killer app” al blockchain-ului, conducând adopția în masă. Piața stablecoin-urilor va deveni foarte competitivă, odată cu apariția unor opțiuni cu randament. Brody subliniază că blockchain-ul nu va fi doar o inovație de nișă, ci va transforma finanțele și comerțul global prin integrarea banilor, contractelor și bunurilor într-un sistem digital unificat. Această integrare va reduce dramatic reconcilierea costisitoare; de exemplu, plata unei facturi în prezent costă în medie aproximativ 100 de dolari, din cauza verificării separate a comenzilor, contractelor și facturilor. În următorii 10-15 ani, procesele bazate pe blockchain vor gestiona în mod fluid și invizibil toate aceste tranzacții, devenind infrastructura esențială a operațiunilor business-to-business din întreaga lume.