Creșterea rapidă a inteligenței artificiale generative (AI), în special a chatbot-urilor și a instrumentelor de rezumare bazate pe AI precum Google AI Overviews, a perturbat semnificativ presa și jurnalismul tradițional. Aceste tehnologii produc rezumate concise ale știrilor și ale diverselor conținuturi, facilitând accesul rapid la informații fără a fi nevoie să viziteze site-urile originale ale publisherilor. Ca urmare, multe site-uri de știri au înregistrat scăderi de trafic de peste 34%, amenințând direct principalele surse de venit ale publisherilor — publicitatea și abonamentele. Această tendință a generat o presiune financiară semnificativă asupra mijloacelor de informare dependente de traficul din motoarele de căutare, ceea ce a dus la disponibilizări frecvente în redacții și a redus relevanța jurnalismului tradițional, pe măsură ce alternativele AI câștigă teren. Publisherii rămân sceptici față de afirmațiile companiilor de AI conform cărora instrumentele lor generează trafic de calitate superioară, invocând lipsa unor dovezi credibile în sprijinul acestor declarații. Pentru a contracara aceste provocări și pentru a-și proteja proprietatea intelectuală, publisherii au depus peste o duzină de procese împotriva firmelor de AI pentru utilizare neautorizată a conținutului protejat prin drepturi de autor și au încheiat peste șaptezeci de acorduri de licențiere pentru a monetiza astfel de utilizări. Totuși, aceste acorduri adesea oferă beneficii financiare limitate și o putere de negociere redusă pentru publisheri, evidențiind o dominație crescândă a companiilor tehnologiei. Situația este complicată și de modul în care dezvoltatorii de AI se bazează pe doctrinele de „utilizare echitabilă” pentru a include conținut protejat în seturi de date de antrenament, fără a obține permisiunea explicită. Limitele legale neclare ale utilizării echitabile în contextul AI fac dificilă pentru publisheri aplicarea efectivă a drepturilor lor.

Această ambiguitate juridică mărește riscul ca, fără modele durabile de venituri care să compensateze organizațiile de știri, jurnalismul de investigație și raportarea de înaltă calitate să se diminueze dramatic, slăbind rolul vital al jurnalismului în informarea publicului, asigurarea responsabilității și susținerea discursului democratic. Chiar dacă liderii din domeniul AI promite remunerare echitabilă pentru creatorii de conținut în viitor, practicile actuale din industrie arată eforturi minime de recompensa justă pentru jurnaliștii și creatorii originali. Aceasta reflectă un pattern general în sectorul tehnologic, unde inovațiile perturbă instituții și modele de afaceri consacrate, adesea dezavantajând stakeholderii tradiționali. Impactul depășește aspectele economice, indicând o schimbare fundamentală în modul în care informația este produsă, partajată și consumată. Pe măsură ce AI avansează, amenințarea ca publisherii să devină inutile crește, lăsând jurnaliștii să se confrunte cu un viitor incert ce necesită adaptabilitate și reziliență noi. În concluzie, deși AI-ul generativ oferă capacități impresionante și beneficii potențiale pentru accesul la informație, efectul său actual asupra jurnalismului este profund îngrijorător. Scăderile accentuate ale traficului pe site-urile publisherilor, diminuarea veniturilor, conflictele legale în desfășurare și utilizarea neautorizată a materialelor protejate fără o compensare adecvată pun în pericol vitalitatea presei. Fără eforturi coordonate pentru crearea unor cadre echitabile de utilizare și remunerare a conținutului, rolul esențial al jurnalismului în societate riscă să se erodeze, având implicații semnificative pentru cunoașterea publică și procesele democratice.