Un grup bipartisan de legislatori americani a introdus o legislație de referință numită Legea No Adversarial AI, care are ca scop interzicerea utilizării sistemelor de inteligență artificială chinezești în cadrul Guvernului federal. Acest proiect de lege subliniază îngrijorările tot mai crescute din Washington cu privire la rivalitatea tehnologică în creștere între SUA și China, reflectând o conștientizare sporită a importanței strategice a IA în contextul unui peisaj global tehnologic în rapida evoluție. La o audiere recentă la Capitol Hill, deputatul John Moolenaar a subliniat rolul critic al IA în modelarea dinamicii de putere internațională viitoare, descriind-o ca fiind centrală pentru un nou Război Rece, definit nu de competiția militară, ci de cea tehnologică. Comentariile sale au evidențiat urgența legiuitorilor de a menține leadershipul tehnologic al SUA în timp ce abordează amenințările la adresa securității naționale generate de IA adversarială. Îngrijorările au crescut odată cu apariția startup-urilor chineze precum DeekSeek, care produce modele de IA low-cost, competitive cu cele mai bune platforme din SUA, semnalând că China reduce diferența tehnologică, în ciuda eforturilor americane de a restricționa exporturile de semiconductori avansați și componente esențiale pentru IA. Experții în IA și securitate națională subliniază faptul că această competiție depășește simpla tehnologie, reflectând valori diferite ale națiunilor.

Thomas Mahnken, președintele Centrului pentru Evaluări Strategice și Bugetare, a remarcat că avansurile în IA oglindesc sistemul societal și valorile unei țări; democrațiile tind să creeze IA care pun accent pe drepturile omului și libertăți, în timp ce regimurile autoritare pot folosi IA pentru opresiune și supraveghere, ceea ce prezintă riscuri la nivel global. Susținând această opinie, Jack Clark de la Anthropic a evidențiat faptul că dezvoltarea IA este profund influențată de contextul politic și ideologic al țărilor de origine – SUA promovează inovația deschisă și standarde etice, în timp ce China se bazează pe supraveghere de stat și control asupra guvernării IA. Raportul Stanford AI Index 2025 oferă o imagine actuală: SUA conduc în modele avansate de IA, dar China le depășește în brevete și publicații în domeniu, demonstrând un angajament solid față de cercetare și dezvoltare și închide rapid diferența tehnologică. Acest fapt alimentează temerile americane că pierderea suprematiei ar putea avea repercusiuni economice și de securitate pe scară largă. Ca răspuns, legislatorii și experții în IA susțin controlul mai strict al exporturilor pentru a limita transferul tehnologiei și componentelor de vârf în domeniu către China, considerând astfel măsuri vitale pentru protejarea securității naționale și prevenirea consolidării capabilităților AI ale adversarilor. Deși Legea No Adversarial AI impune interdicții stricte, ea include excepții limitate pentru utilizări controlate, precum cercetarea supravegheată și eforturile antiteroriste, încercând să echilibreze protejarea intereselor naționale cu susținerea inovației și a muncii de intelligence critică. Introducerea acestei inițiative marchează un punct de pivou în relațiile dintre SUA și China și în cursa mondială pentru AI, reflectând o consens tot mai larg conform căruia IA nu este doar un instrument economic, ci un atu strategic esențial pentru influența geopolitică și securitate în viitor. Pe măsură ce această rivalitate tehnologică evoluează, prioritățile stabilite de Legea No Adversarial AI pot crea precedente importante pentru guvernanța internațională a IA, în special în ceea ce privește valorile autoritare versus cele democratice. Cu IA pe cale să transforme sectoare de la productivitatea economică la apărare, deciziile politice de astăzi vor avea impacturi durabile pentru decenii înainte.