Înțelegerea greșită pe scară largă a inteligenței artificiale (IA), în special a modelelor de limbaj mari (LLMs) precum ChatGPT, are consecințe semnificative ce necesităm o examinare atentă. Deși IA a avansat rapid, percepția populară tinde să falseze aceste sisteme, atribuindu-le inteligență, emoții sau conștiință umană—conceptii greșite alimentate în mare parte de marketingul corporativ. Acest articol explorează originile acestor înțelegeri greșite și efectele lor profunde asupra societății. Din istorie, noile tehnologii au întâmpinat scepticism și neînțelegeri, un pattern continuat și de IA, complicat și mai mult de modul în care aceste instrumente funcționează și sunt prezentate. LLM-urile nu au conștiință și înțelegere adevărată; funcționează prin metode statistice, prevăzând modele de text din volume mari de date. Această diferență esențială este adesea ascunsă în discursul public. Autoarele Karen Hao, Emily M. Bender și Alex Hanna analizează critic companiile de IA, în special OpenAI, pentru antropomorfizarea IA, făcând-o să pară interactivă din punct de vedere emoțional și intelectual. Deși această abordare sprijină marketingul, induce în eroare utilizatorii, determinându-i să creadă că IA posedă o înțelegere sau conștiință reală. Aceste concepții greșite au impacturi psihologice tangible. Unii utilizatori dezvoltă convingeri iluzorii despre sentimentul sau semnificația spirituală a IA, influențându-și interacțiunile în mod negativ. Atașamentele emoționale formate cu IA—fie terapeutice, fie casuale—refl abolitionul complex dintre psihologia umană și tehnologie. Rolul tot mai mare al IA în domenii tradiționale umane, precum terapie, prietenie și dating, evidențiază eforturile Silicon Valley de a digitaliza interacțiunile sociale.

Deși IA poate oferi suport și confort, riscă să înlocuiască legăturile umane autentice cu substituenți artificiali, potențial provocând izolare socială și reducerea bunăstării. Mai mult, dezvoltarea IA depinde în mare măsură de muncă umană adesea neglijată—moderare de conținut și curatoriere de date—desfășurată frecvent în condiții precare și plătită modest. Exploatarea acestei munci ridică probleme etice legate de costurile reale ale progresului în IA și de responsabilitatea corporațiilor față de angajați. În ciuda acestor probleme, scepticismul public față de IA rămâne puternic, formând o bază pentru sporirea alfabetizării în domeniu și utilizarea responsabilă. Conștientizarea crescută poate favoriza o înțelegere mai informat­ă și critică, reducând potențialul de prejudicii. Articolul final face apel la o evaluare realistă și lucidă a capacităților și limitărilor IA. Recunoașterea faptului că LLM-urile nu au adevărată inteligență sau emoții este esențială pentru a preveni efectele nocive ale utilizării greșite a IA asupra societății. Prin educație mai bună, comunicare transparentă din partea companiilor și dezvoltare etică, societatea poate beneficia de avantajele IA, minimizând în același timp riscurile. În concluzie, tehnologiile IA precum LLM-urile sunt instrumente puternice, dar fundamental statistice, fără conștiință sau conștientizare emoțională. Înclinația excesivă spre antropomorfism și narațiunile de marketing stimulează concepții greșite periculoase, care afectează psihologia umană, legăturile sociale și condițiile de muncă. Promovarea unui înțelegeri corecte și implementarea responsabilă a IA permite navigarea în complexitatea acesteia, maximizând beneficiile și reducând riscurile. Dezbaterile continue dintre experți, companii și public trebuie să pună accent pe transparență, etică și educație pentru ca IA să servească cel mai bine interesele umanității.