Zimbabwe a lansat o inițiativă de piață a creditelor de carbon bazată pe blockchain, menită să introducă o transparență și eficiență mai mare în ecosistemul său. Țara face tranziția de la sistemul existent către o platformă bazată pe Web3 pentru schimbul de credite de carbon. Pentru a supraveghea această schimbare, Zimbabwe a înființat o nouă autoritate de reglementare, Autoritatea de Management a Pieței de Carbon (ZCMA), responsabilă cu emiterea licențelor, aprobarea proiectelor de compensare a carbonului și asigurarea respectării reglementărilor relevante. Ministerul Mediului supervizează ZCMA pentru a impune respectarea strictă a noului sistem. Deși Zimbabwe nu a restructurat pe larg piețele sale de credite de carbon, trecerea la blockchain este considerată o mutare semnificativă. RippleNami, o firmă din California, subliniază că Zimbabwe—al treilea cel mai mare furnizor de credite de carbon din Africa, după Kenya și Gabon—ar putea deveni lider regional prin adoptarea tehnologiei blockchain. Această schimbare poate motiva alte țări africane să urmeze exemplul. Adoptarea blockchain promite să abordeze problemele anterioare de fraudă și ineficiență. De exemplu, în 2023, Zimbabwe a anulat mai multe proiecte și a cerut până la 50% din venituri, ceea ce a generat neîncredere în rândul investitorilor. Acum, blockchain este perceput ca un instrument pentru a restabili transparența și credibilitatea în domeniul creditelor de carbon. Zimbabwe demonstrează, de asemenea, o credință puternică în inovarea digitală prin lansarea unei monede digitale susținută de aur, cu funcții de investiție fracționară, și prin inițierea planurilor pentru o monedă digitală a băncii centrale (CBDC) încă din 2022.

În plus, parteneriatul miliardarului zimbabwian Strive Masiyiwa cu Nvidia pentru a stabili prima fabrică AI din Africa indică progresul țării în domeniul inteligenței artificiale. Între timp, un studiu norvegian subliniază potențialul blockchain-ului în industria pescuitului, pentru a crește transparența lanțului de aprovizionare. Lanțurile de aprovizionare bazate pe blockchain pot urmări proveniența fructelor de mare de la origine până la rafturile magazinelor, oferind înregistrări imuabile ale detaliilor legate de ciclul de viață, precum procesele de producție, respectarea mediului și certificările halal. Producătorii beneficiează de înregistrarea datelor critice, inclusiv nivelul de oxigen, sănătatea peștelui, calitatea ouălor și programele de hrănire, standardizând stocarea datelor și permițând comparații între produsele de consum. Aplicările timpurii ale blockchain-ului în lanțurile de aprovizionare cu fructe de mare au arătat promisiuni, încurajând o adoptare mai largă. Inițiativa FAIRR Seafood Traceability Engagement, susținută de o coaliție de investiții în valoare de 6, 5 trilioane de dolari, a recrutat furnizori de fructe de mare din întreaga lume. De asemenea, platformele IBM Food Trust și Provenance raportează utilizări de succes ale blockchain-ului de către autorități și furnizori din diferite regiuni. Integrarea tehnologiilor AI și Internet of Things (IoT) urmează să îmbunătățească și mai mult capacitățile blockchain-ului în gestionarea lanțurilor de aprovizionare cu fructe de mare. La nivel global, industriile adoptă blockchain-ul pentru a combate provocările precum problema fraudei alimentare de 40 de miliarde de dolari anual, afectând 10% din aprovizionarea mondială cu alimente. În Nigeria, blockchain-ul este promovat ca o soluție pentru criza alimentară națională, deoarece digitalizarea sectorului este împiedicată de dependența de tehnologii învechite. Această tendință indică o mișcare la nivelul întregii industrii pentru transparență și inovare, inițiative precum digitalizarea lanțului de aprovizionare din Filipine arătând marele avânt în această direcție.